Ape tulburi in piscicultura

Update #2 (13.03.2008): o alta varianta legata de demisia sefului ANPA este ca desi acesta si-ar fi prezentat demisia, primul ministru ar fi insistat pentru ramanerea la conducerea ANPA pana la alegeri. Asa ca, pana acum, singurul lucru cert ramane abrogarea Legii 192 de catre OUG 23. Astazi urmeaza o prima runda de discutii intre reprezentantii Agentiei Domeniilor Statului si reprezentantii CNAFP – problema “spinoasa” ramane statului personalului CNAFP despre care OUG 23 nu face nici un fel de precizare.

Update: s-ar parea ca totusi demisia d-lui Stefan urmeaza sa se concretizeze…informatiile “pe surse” sunt contradictorii in acest moment…

Modificarile recente din sectorul de pescuit si acvacultura tulbura apele acestui sector, printre singurele care inca nu beneficiaza de fonduri comunitare nerambursabile.

Pe scurt:

- luni, 10 martie 2008 s-a publicat in Monitorul Oficial OUG nr. 23 / 2008 care abroga Legea nr. 192 / 2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura; aceasta ordonanta desfiinteaza si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol si transfera patrimoniul si contractele institutiei la Agentia Domeniilor Statului.

Practic, acvacultorii se intorc la ADS unde vor fi iarasi “cenusarese” si unde vor plati redevente in grau (si alte plante). Probabil ca au considerat suficienta o “gratuitate a apei pentru acvacultura”….pentru a accepta intoarcerea sub papucul ADS.

- presedintele ANPA, Gheorghe Stefan, si-a prezentat demisia, ministrul acceptand-o in cursul zilei de ieri, 11 martie.

S-ar parea ca in presa inca nu a aparut nici o stire pe aceasta tema, “gurile rele” spun ca “vinovat” ar fi prietenul d-lui Stefan, Liviu Mihaiu…

Vom reveni cu amanunte…

Piscicultura lu’ peste….

Un articol din Adevarul (link) incearca sa ofere o imagine asupra viitorului sectorului de pescuit si acvacultura din Romania, in perspectiva (mult asteptator) fonduri europene nerambursabile.

Am ales sa postez intregul articol – sublinierile cu rosu imi apartin – pentru a va face o idee despre:

1. cat de “bine informati” sunt cei din presa si cum interpreteaza ei niste informatii, niste termeni si niste cifre;

2. cat de “destepti” sunt cei care se intituleaza “reprezentantii sectorului de pescuit si acvacultura” (atat administratie cat si patronate).

Marturisesc ca nu stiu care din cele 2 variante de mai sus are valoare de adevar dar in orice caz, lucrurile sunt grave.

Am in proiect o prezentare pe scurt a istoriei acestei “ramuri” a agriculturii din ultimii 5 ani si a modului in care presa a inteles si a reflectat evenimentele din acest domeniu.

Asa ca, data viitoare cand veti merge in vreun supermarket si veti vedea crapul romanesc la 12 – 14 ron / kg. sa va aduceti aminte de blogul meu si sa reveniti pentru a incerca sa intelegeti de ce lucrurile sunt asa cum sunt.

Pana atunci insa, iata articolul si spor la haz (de necaz):

5440
Joi,10 Ianuarie 2008

www.adevarul.ro

UE ne dă bani pentru peşte

un articol de Ofiţeru Andreea, Toma Laura

Prin Programul Operaţional pentru Pescuit, românii au de cheltuit 307 milioane de euro pentru acvacultură.

Fermierii români pot să ceară bani de la Comisia Europeană pentru schimbarea metodelor de pescuit cu unele prietenoase cu mediul.

Potrivit unui comunicat de la Bruxelles, în perioada 2008-2013, România
va primi aproximativ 307 milioane de euro prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Banii sunt destinaţi adoptării unor tehnologii noi de pescuit, crescătoriilor şi procesării peştelui.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, desemnată să se ocupe de fondurile primite, spun că, pentru accesarea fondurilor, fermierii privaţi vor avea la dispoziţie ghiduri speciale şi formulare. „Nu am stabilit încă limitele minime şi maxime ale fondurilor cerute pentru un singur proiect. Vor avea prioritate proiectele care pun accent pe folosirea de tehnologii care nu poluează apele”, a spus Amalia Cristescu, consilier superior de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Pescuitul, urmărit prin satelit

Preşedintele patronatului Rompescaria, Niculae Dimulescu, arată că prin acest program România trebuie să schimbe acvacultura intensivă, care de obicei e ostilă faţă de mediu, cu una extensivă, care să folosească metode care să nu dăuneze mediului. „Navigaţia ar trebui controlată prin satelit, astfel încât pescuitul să poată fi monitorizat. Evacuarea apelor de decantare din bazinele piscicole ar trebui să nu mai fie făcută în apele curgătoare”, a declarat Nicolae Dimulescu, preşedintele Patronatului Rompescaria.

În plus, potrivit cerin­ţelor din program, fermie­rii români ar trebui să do­mesticească speciile sălbatice şi să încadreze creşterea sturionilor, a crustaceilor acvatici şi a calcanului.

ONG-urile urmăresc programul

Organizaţiile neguver­na­mentale de mediu con­si­deră această măsură a Co­misiei Europene bine-ve­nită. “Găsesc că Programul Operaţional pentru Pes­cuit aprobat de Comisia Europeană ar putea să restabilească anumite standarde, care s-au pierdut după 1990 la noi. Înainte existau acele echipe de pescari sau brigăzi, cum li se mai spunea; existau cherhanalele acelea pe mal, care foloseau gheaţa pentru păstrarea peştelui, unde se făceau des controale”, a spus Nicolae Munteanu, preşedintele Mare Nostrum.

Acesta adaugă că activitatea piscicolă era mai transparentă înainte de 1989. “Acum, legislaţia e aşa cum e, pescuieşte mai toată lumea, nu există un cadru organizat şi de aceea e greu de gestionat şi monitorizat. E important să îmbunătăţim şi condiţiile de igienă pentru produsele pescăreşti”, a mai spus Munteanu.

“Cât despre producţia de peşte de calitate superioară, pe care o mai prevede programul, cred că se referă la aducerea unor specii precum calcanul, sturionul, chiar şi rechinul sau stavridele, care au fugit de la noi din cauza poluării. Pentru asta ar trebui reduse vasele poluante şi să existe un control susţinut şi în sensul ăsta. Şi formele asociative din branşă ar trebui să se facă pe criterii precise, nu cum se întâmplă că oricine îşi poate face un SRL”, a adăugat preşedintele Mare Nostrum.

Programul pentru peşte are cinci arii de interes

Programul operaţional pentru pescuit al României este structurat pe cinci axe: adaptarea flotei de pescuit comunitare (13,3 milioane de euro), acvacultură, pescuit în ape interioare, prelucrarea şi comercializarea produselor din pescuit, cu un buget de 140 milioane de euro. O altă axă e pentru măsuri de interes colectiv, pentru care sunt alocaţi 40 milioane de euro. Dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti i s-a alocat o sumă de 100 milioane de euro. Ultima axă e pentru asistenţa tehnică” şi are un buget de 14,3 milioane de euro.