Cresterea capacitatii de absorbtie….

Copy – paste (in cel mai pur stil romanesc ) de pe site-ul guvernului.

Ca observatie (mai mult sau mai putin fondata): printre motivatiile introduse in preambulul OUG 23 apare si “cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale”. Totusi se constata ca pentru acest deziderat a fost necesara o ordonanta separata…

Guvernul a adoptat în şedinţa de astăzi, 12 martie, Ordonanţa de Urgenţă privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană, din Fondul European pentru Pescuit (FEP) şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat.

Actul normativ creează baza legală pentru operaţionalizarea sistemului de plată dezvoltat şi agreat de instituţiile implicate în gestionarea FEP, respectiv: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Organismul pentru Coordonarea Agenţiilor de Plăţi, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), după aprobarea de către Comisia Europeană a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 – 2013, în data de 14.12.2007. Ordonanţa de urgenţă urmăreşte asigurarea construcţiei instituţionale pentru derularea Fondului European pentru Pescuit, a cadrului juridic corespunzător şi stabilirea fluxurilor financiare prin care se derulează asistenţa financiară nerambursabilă alocată României, precum şi prefinanţarea şi cofinanţarea aferente proiectelor de investiţii derulate prin FEP. Fondurile de la bugetul de stat necesare cofinanţării şi prefinanţării proiectelor ce se derulează prin FEP vor fi asigurate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), asigurarea managementului Programului Operaţional pentru Pescuit şi efectuarea plăţilor către beneficiari revenind în sarcina Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Beneficiarii proiectelor de investiţii, aferente Fondului European de Pescuit sunt: persoane fizice autorizate, asociaţii familiale, asociaţii profesionale, Grupuri de producători, Cooperative, ONG-uri cu activitate în sectorul pescăresc, micro-întreprinderi (cu cifra de afaceri anuală de până la 2 milioane de euro şi până la 9 angajaţi), întreprinderi mici ( cu cifra de afaceri anuală de până la 10 milioane de euro şi 10-49 angajaţi), întreprinderi medii ( cu cifra de afaceri anuală de până la 50 milioane de euro şi 50 – 249 angajaţi), întreprinderi ( cu cifra de afaceri anuală de până la 200 milioane de euro şi maximum 750 angajaţi). Suma totala alocata României in perioada 2007-2013 pentru derularea proiectelor de investiţii prin Fondul European pentru Pescuit este de 307,6 milioane Euro, din care 230,71 milioane Euro contribuţia UE (80%) şi 76,89 milioane Euro de la bugetul naţional (20%).

Guvernul Romaniei – Biroul de presa – 12.03.2008

Ape tulburi in piscicultura

Update #2 (13.03.2008): o alta varianta legata de demisia sefului ANPA este ca desi acesta si-ar fi prezentat demisia, primul ministru ar fi insistat pentru ramanerea la conducerea ANPA pana la alegeri. Asa ca, pana acum, singurul lucru cert ramane abrogarea Legii 192 de catre OUG 23. Astazi urmeaza o prima runda de discutii intre reprezentantii Agentiei Domeniilor Statului si reprezentantii CNAFP – problema “spinoasa” ramane statului personalului CNAFP despre care OUG 23 nu face nici un fel de precizare.

Update: s-ar parea ca totusi demisia d-lui Stefan urmeaza sa se concretizeze…informatiile “pe surse” sunt contradictorii in acest moment…

Modificarile recente din sectorul de pescuit si acvacultura tulbura apele acestui sector, printre singurele care inca nu beneficiaza de fonduri comunitare nerambursabile.

Pe scurt:

- luni, 10 martie 2008 s-a publicat in Monitorul Oficial OUG nr. 23 / 2008 care abroga Legea nr. 192 / 2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura; aceasta ordonanta desfiinteaza si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol si transfera patrimoniul si contractele institutiei la Agentia Domeniilor Statului.

Practic, acvacultorii se intorc la ADS unde vor fi iarasi “cenusarese” si unde vor plati redevente in grau (si alte plante). Probabil ca au considerat suficienta o “gratuitate a apei pentru acvacultura”….pentru a accepta intoarcerea sub papucul ADS.

- presedintele ANPA, Gheorghe Stefan, si-a prezentat demisia, ministrul acceptand-o in cursul zilei de ieri, 11 martie.

S-ar parea ca in presa inca nu a aparut nici o stire pe aceasta tema, “gurile rele” spun ca “vinovat” ar fi prietenul d-lui Stefan, Liviu Mihaiu…

Vom reveni cu amanunte…

Popularea cu sturioni – partea a doua

Partea a doua a interviurilor cu protagonistii popularilor cu puiet de sturioni de la sfarsitul anului 2007. Prima parte o gasiti aici.

Nb. Articolul este preluat din Obiectiv – Tulcea

Raduta si Maereanu in razboiul “Sturionul” (II)

Scris de Florenta GAVRILA

Joi, 24 Ianuarie 2008

“Popa nu stie ce-i un hibrid, dar stie ce-i aia o vodka”

Declara omul de afaceri Robert Raduta
Afacerea “Sturionul” continua, iar dezvaluirile cu privire la implicatiile anumitor functionari publici in acest subiect se tin lant. Miza o reprezinta sume importante de bani alocati de Ministerul Agriculturii pentru Programul de populare a Dunarii cu sturioni, program ce a inceput in anul 2006 si va fi incheiat in 2016, cand va fi ridicata prohibitia la sturioni. Este vorba de sute de mii de euro din fondul de stat ce merg catre firmele care au ca obiect de activitate acvacultura, iar numele vehiculate in aceasta afacere sunt unele foarte bine cunoscute. Pe de o parte, oamenii de afaceri Dumitru si Marilena Maereanu, si Robert Raduta, pe de alta parte, sefii unor institutii ale statului, respectiv Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, condusa de Gheorghe Stefan, Compania Nationala a Fondului Piscicol, dirijata de un anume Popescu, si, nu in ultimul rand, Octavian Popa, comisarul-sef al Garzii Nationale de Mediu, foarte cunoscut din cauza scandalurilor recente pe care le-a provocat.

Pe scurt, cei doi oameni de afaceri, patronii firmelor S.C. “Beluga Farm” S.R.L. (Robert Raduta) si S.C. “Kaviar House” (sotii Maereanu), au inceput sa se acuze reciproc de ilegalitati si de relatii mai putin profesionale cu anumiti sefi de institutii ale statului.

In ziarul de ieri, a fost prezentat interviul pe care ni l-au acordat sotii Maereanu, iar in continuare vom prezenta varianta sustinuta de omul de afaceri Robert Raduta. Pe scurt, istoria incepe in luna decembrie a anului trecut, cand Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura a desemnat firma S.C. “Beluga Farm” S.R.L. ca fiind castigatoare a licitatiei de repopulare a Dunarii de sturioni.

Reporter: Unde a inceput conflictul dumneavoastra cu familia Maereanu?

Robert Raduta: Cele doua firme, S.C. “Beluga Farm” S.R.L. si S.C. “Kaviar House” S.R.L., s-au inscris la licitatie, dar fiecare la o specie diferita, deci noi nu am concurat intre noi. Erau bani alocati pentru pastruga, si bani alocati pentru nisetru si morun separat. Banii care nu au fost luati de Maereanu au ramas in bugetul statului. Eu am luat doar o parte din cei 900 de mii de euro alocati pentru acest program si am ramas cu 50 de mii de euro dupa un an de munca, si pe astia ii pierd din cauza cursului valutar de acum.

Terminandu-se licitatiile, iar doamna Maereanu primind instiintarea ca nu s-a calificat pentru ca a cerut un pret pe care Ministerul nu era dispus sa-l plateasca, a inceput sa conteste licitatia pe care am castigat-o eu. In nicio tara civilizata nu poti contesta o licitatie la care nu ai cumparat caietul de sarcini. Acea cerere a fost inregistrata, si nicidecum aprobata. In baza faptului ca a depus cererea si i s-a dat un numar de ordine, doamna Maereanu s-a dus la Politia de Frontiera, dupa care l-a anuntat pe domnul Octavian Popa de la Garda Nationala de Mediu ca trebuie neaparat sa opreasca popularea efectuata de firma mea, pentru ca eu as vrea sa populez Dunarea cu hibrizi, ceea ce este o minciuna incalificabila. Eu ma cunosc bine cu sotii Maereanu. Sunt oameni de afaceri ca si mine, si chiar ne-am ajutat cu un an inainte, si daca unul reuseste si celalalt nu reuseste din proprie vina…

Rep.: De unde acest conflict?

R.R.: Ea, suparata pe sine insasi ca a cerut prea multi bani si ca statul nu i-a raspuns, a spus sa moara capra vecinului. Mi l-a pus in carca pe Popa, la bagat la inaintare, si omul, politician local de la Tulcea, poate l-a si inscris in partid.

Rep.: Ce legatura banuiti ca este intre oamenii de afaceri Maereanu si comisarul – sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa?

R.R.: Sotul dansei umbla prin Tulcea impreuna cu comisarii de mediu sa identifice poluatorii, ca sa le dea domnul Popa amenda. Este in cardasie cu domnul Popa, pentru ca altfel domnul Popa nu ar fi actionat atat de vehement intr-o activitate de repopulare a Dunarii in care sunt implicate doua ministere.

El, fiind seful Garzii de Mediu, Garda de Mediu ar trebui sa se ocupe de problemele majore din tara, poluarea, Copsa Mica, deci nicidecum sa se bage unde nu-i fierbe oala. Ce cauta Garda de Mediu sa verifice? Se pricepe Popa la pesti? Femeia, smechera, l-a pus pe Popa sa spuna ca eu pun hibrizi in Dunare. M-au tinut in loc o luna de zile, au fost facute teste A.D.N. la sturioni, teste morfologice, doar-doar voi depasi termenul la care se poate incheia contractul cu Ministerul Agriculturii, adica 21 decembrie, pentru ca pe 24 decembrie Garda Financiara isi inchidea activitatea si nu mai puteam sa incasez banii.

Popa mi-a trimis Garda de Mediu in nenumarate controale, au incercat sa opreasca camionul si in ultima zi. Si unde este nebunia si magaria facuta de Popa? El a spus ca pestii sunt hibrizi, dar dupa A.D.N. s-a demonstrat ca nu-i asa. Dar daca omul si-a pus ambitia de dragul lui Maereanu, a iesit cu pieptul in fata si a zis: “Domnule, eu, comisarul Garzii de Mediu, am descoperit ca Raduta, hotul acesta, vrea sa populeze Dunarea cu hibrizi”. Cred ca Popa nici nu stie ce-i aia un hibrid, el stie ce-i o vodka. Omul acesta mi-a pus pe cap toate corpurile de control, sa ma impiedice sa deversez pestii, dupa care a primit actele de la Ministerul Agriculturii prin care i s-a comunicat ca este o confuzie ce s-a intamplat. Dupa acea hartie, si-a ambitionat si mai mult oamenii; erau toata ziua la mine in curte sa opreasca si camionul de peste. Sapte ore au stat comisarii lui la Tamadau, calare pe personalul meu, sa nu-i lase sa deverseze ultima transa. Am facut-o totusi in final, spre insatisfactia doamnei Maereanu ca n-a murit capra vecinului, spre insatisfactia domnului Popa, care n-a reusit sa-si demonstreze muschii ca face el ce vrea in tara asta, si probabil ca va plati…

Rep.: Asta s-a intamplat la inceputul lunii decembrie. Ce s-a intamplat mai departe si unde este ilegalitatea?

R.R.: Pe 27 decembrie, doamna Maereanu populeaza Dunarea cu morun, lucru pe care il inteleg pentru ca si eu am muncit, si stiu cum este. Nu inteleg de ce si-a pus ambitia sa-mi puna bete-n roate, sa-mi strice mie afacerea. Ilegalitatea este insa aceasta. S-a inteles cu Popescu de la Compania Nationala, care este o companie capusa ce trebuia de mult desfiintata, se intelege cu Popescu si cu Popa – Popescu avea niste bani in plus adunati de la pescari, taxe, iar Popescu a zis, “Cat vrei, femeie, pe peste? 15 euro? Ia de la mine”.

Rep.: Din cate stiu, Ministerul Agriculturii urma sa dea cate 8 euro pentru fiecare sturion. Banuiti de unde ar fi diferenta de bani?

R.R.: Institutiile care au ordonat programul de repopulare au fost ministerele Agriculturii si Mediului. S-a facut o licitatie, Maereanu nu s-a calificat, si ar fi trebuit sa-si vanda pestii in alta parte, la fermieri, si nu sa populeze Dunarea. Vine Popescu de la C.N.A.F.P., iar aceasta Companie nu face parte din programul de repopulare, si spune “Mai femeie, am eu niste bani, ia vin-o, cat imi dai?”

Ministerul Agriculturii nu mai are nici o legatura cu aceasta achizitie facuta de Popescu direct cu Maereanu. Nu s-a facut licitatie, si aici este penala treaba. Este o infractiune absolut vizibila si nu iti trebuie multa carte ca sa realizezi acest lucru.

Rep.: Deci inteleg ca diferenta a fost pusa din banii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol…

R.R.: Bineinteles. Compania ii da 15 euro plus TVA, femeia deverseaza pestii, nu participa nimeni la verificat, la marcat, la numarat. Cand s-au facut celelalte deversari de sturioni, am avut o comisie acolo, care a asistat si la deversarea mea si la deversarea ei (n.n. – anul trecut). S-a facut repede, i-au numarat ea cu sotul ei si cu inca un angajat, n-a fost nimeni de la Ministerul Mediului si nimeni de la Ministerul Agriculturii, au fost doar cei de la C.N.A.F.P. si probabil ca de la Garda de Mediu, de la Popa. Acesta este furtisagul cel mai mare. Inca odata, Dunarea avea nevoie de acei moruni, dar nu sub forma asta.

Rep.: Doamna Maereanu sustinea ieri ca acolo s-a facut cercetare.

R.R.: Cum sa faca cercetare? Ce cercetare sa faca cu Popescu de la C.N.A.F.P., care este invatator de matematica si nu stie cum arata pestii? Asta este o gaselnita ulterioara, ca sa nu intre la puscarie si sa ramana ea cu banii, chestiune care pe mine nu ma mai intereseaza. Pe mine ma intereseaza ca eu am luat bani de la banca imprumut, 300 de mii de euro, ca sa fac tot programul acesta, hrana, pesti, imbunatatiri, si, daca Maereanu nu ma impiedica sa derulez conform contractului deversarea, cu Popa impreuna, in noiembrie eram cu sturionii deversati in Dunare, cand leul si euro aveau o valoare numai buna.

M-a impins pana la sfarsitul lui decembrie, iar eu am primit banii pe 8 ianuarie, cand cursul crescuse. Deci eu am pierdut peste 30 de mii de euro, din ambitia lui Maereanu si a lui Popa ca eu populez cu hibrizi. Si atunci am plangere penala depusa prin care o sa le cer aceste daune, o sa le cer daunele pentru munca Institutului “Delta Dunarii” Tulcea, care a facut probe A.D.N. la 150 de mii de pesti. Au fost oameni care au muncit doua saptamani, iar astea toate sunt costuri. Trebuie sa existe si aceasta raspundere la un moment dat.

Cine a inmultit pestii din Dunare – din Academia Catavencu – 23 ianuarie 2008

Cine a inmultit pestii din Dunare de Craciun si cum
de Alex Cautis | 22 Ianuarie 2008

In ajunul Craciunului, cind toata lumea era pe picior de vacanta, o institutie arondata Ministerului Agriculturii tocmai isi sufleca minecutele si se apuca sa munceasca cu sirg. Avea sa dea rapid la rechinii din piscicultura niste sturioni inveliti intr-un contract de sute de mii de euro. De ce i-a apucat harnicia taman de Craciun veti vedea mai jos.

Mai intii sa facem cunostinta cu coana institutie,

care se cheama, pe numele ei de fata mare, Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. Pe ce ne bazam cind spunem ca e fata mare, mai ales ca dumneaei lucreaza cu peste? Pai, stim sigur ca, de cind a fost facuta, cei care ar fi putut sa-i ridice poalele in sus si sa o controleze la dedesubturi („dessous-uri“ pentru francofili) nu au miscat nici un deget. Desi ocazii ar fi avut destule, unele dintre ele fiind semnalate chiar de noi. Dupa cum am spus in repetate rinduri anul trecut, virginala CNAFP este un gauroi imens prin care s-au scurs anual in jur de 10.000.000 RON (100 de miliarde de lei vechi). Iata citeva detalii scabroase ale acestei scurgeri. Corpul de Control al Ministerului Agriculturii, minister la care e arondata compania, a socotit in vistieria CNAFP citeva prejudicii demne de luat in seama de DNA: 1,77 miliarde de lei, din cauza unor contracte de concesiune dezastruoase, din care nu s-a incasat redeventa; 214 milioane de lei, din cauza unor contracte de arenda, cu redeventa neachitata; 106 milioane de lei, urmarea unor contracte de asociere cu redevente neincasate.

Alte 3,6 miliarde s-au dus pe Apa Simbetei,

care curge pe mai multe riuri ce ar fi trebuit repopulate cu puiet. Repopularea trebuia facuta de firmele care au concesionat luciuri de apa si si-au bagat navodul in ele. Pe linga concesionari, CNAFP le-a facut si niste concesii imense. Iata citeva mostre din raport, pe care procurorii DNA au avut ocazia sa le mai citeasca in revista noastra, dar s-au facut ca nu inteleg slova: pentru refacerea potentialului piscicol, concesionarul s-a angajat sa introduca anual 5.000 de alevini de sturioni si 1.000 de kilograme de puiet de crap si somn. Aceste cantitati au fost modificate prin anexe la contract, nesemnate, in defavoarea CNAFP si la valori exagerat de mici si neconforme cu realitatea. In sectorul 9 Dunare, concesionarul, firma Ridalcoom SRL, nu a investit in 2005 nici un leu pentru populare. In sectorul 10 Dunare, Asociatia Pescarilor „Abranus“ a uitat de obligatia de a popula zona cu 45.000 de larve de stiuca. In sectorul 11, la fel. Asociatia „Zimpesco“ din Zimnicea, dupa ce a strins navodul, a uitat ca avea obligatia sa planteze unde a pescuit 5.000 de bucati de stiuca si vreo 500.000 de bucati de larva de salau. In sectorul 12 si mai nasol. SC Malageanu SRL si SC Geo & Olt SRL din Corabia si-au bagat carasul in ea de Dunare si nu si-au respectat deloc obligatia de a popula zona. Aveau de plantat nu mai putin de 2.000 de kilograme de puiet.
Revenim la finele lui 2007.

Fix inainte de Craciun, cu ce se ocupa CNAFP?

Pirlea porci cu butelia in batatura? Nntt, pirlea doar bugetul de stat la cel mai inalt nivel din companie. Sub pretextul ca repopuleaza Dunarea cu sturioni, CNAFP a incheiat cu firma privata Kaviar House un contract de finantare, bun ca un prostovol aruncat peste o gramada de bani publici. In contract se zice ca CNAFP-ul finanteaza o „activitate de cercetare“ pusa la cale de Kaviar House. Care cercetare, atentie, consta in repopularea Dunarii cu 15.000 de puieti de morun. O cercetare care se rezuma doar la o activitate de repopulare cu puiet? Suna ciudat, nu? Si chiar este. Va explicam imediat de ce a recurs CNAFP la o astfel de motivatie.

In primul rind, pentru a nu face licitatie

Kaviar House participase deja la o licitatie pe aceeasi tema – repopulare cu sturioni – organizata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), o sora geamana a CNAFP, arondata tot Ministerului Agriculturii. In cadrul licitatiei, Kaviar House a fost respinsa din cauza ca pretul pentru un exemplar de sturion din specia morun, oferit de ea, era prea mare. Mai exact, era aproape dublu fata de un pret de referinta stabilit de specialisti in domeniu. Adicatelea, specialistii lui peste de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati, din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, au socotit ca pretul pentru un puiandru de morun, crescut in statii de reproducere pina la virsta la care poate fi lasat de capul lui in Dunare, e in jur de opt euro. Atit costa papica, chiria, intretinerea pe cap de morun, plus profitul pe cap de patron de firma care a facut mare morunul, in speta Kaviar House. Insa pretul cu care firma respectiva s-a prezentat la licitatie a sarit de 15 euro, motiv pentru care ANPA a descalificat-o.

Cu aceeasi oferta, Kaviar House s-a dus la surioara CNAFP. Pretul de referinta, de opt euro pentru un exemplar, fusese stabilit de o institutie de stat, o alta institutie de stat (ANPA) respinsese la licitatie oferta Kaviar House-ului, cu pretul dublat. E clar ca CNAFP, de asemenea institutie de stat, nu putea sa faca o alta licitatie in care sa ia de bun ceea ce alte doua organisme de stat stabilisera deja. Si atunci CNAFP a gasit o portita. N-a organizat licitatie pentru o activitate de repopulare a Dunarii, ci a zis ca finanteaza un proiect de cercetare privat, care, culmea, avea acelasi obiectiv – repopularea cu sturioni. Si apoi, nici nu e treaba CNAFP sa se ocupe de repopulari pescaresti. Dar aici intram deja pe teritoriul altui motiv.

In al doilea rind, nu era treaba CNAFP

sa bage noi generatii de morun in Dunare. Printr-un ordin dat de Ministerul Agriculturii in august 2007, se prevede clar ca „programul pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii“ trebuie indeplinit de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA). Conducerea CNAFP cunostea acest ordin, de aceea a si mascat activitatea de populare cu intentii de, vax, cercetare. Ca sa fie acoperiti, au trimis totusi o invitatie la ANPA, ca sa trimita si ei niste inspectori sa asiste la activitatea de numarare si deversare a sturionilor in Dunare. Doar ca, asa cum ne-a declarat presedintele ANPA, Gheorghe Stefan, invitatia a fost trimisa seara, in week-end-ul premergator Craciunului, cind angajatii ANPA erau deja plecati in concediu.

In al treilea rind, firma Kaviar House nu se ocupa cu activitati de cercetare

Inspectorii ANPA au descoperit ca in obiectul de activitate al firmei care s-a oferit sa faca cercetare pe banii statului nu e trecuta o astfel de ocupatie. Deci rezulta ca a fost clar o cacealma porceasca, pardon, pescareasca, cu scopul de a da o plasa de 871.650 de lei, in jur de 250.000 de euro. Prin cercetare nu se poate intelege cumpararea unor pesti adolescentini care sint deversati in Dunare fara ca organismul responsabil cu astfel de activitati, adica ANPA, sa-si dea acordul si sa supervizeze repopularea.

Mai trebuie spus ca

CNAFP este o companie de stat care se afla in pragul desfiintarii de mai bine de un an. Crucea i-a pus-o chiar Comisia Europeana, care si-a exprimat indignarea ca in Romania exista doua organisme cu aceleasi atributiuni – CNAFP si ANPA. In nenumarate rinduri, oficialii europeni au atras atentia oficialilor pescari romani ca dau cu bita in balta daca mai tin in functiune o institutie care doar cheltuieste bani destinati bugetului. Temerile sint foarte serioase, mai ales ca in anii urmatori se aloca din fonduri europene circa 230.000.000 de euro, nerambursabili, pentru dezvoltarea pisciculturii romanesti. Daca si milioanele astea vor fi cheltuite fix intr-o duminica de Paste, pentru activitati de cercetare care nu suporta aminare si nici control, atunci vom mai vedea fonduri europene destinate dezvoltarii agricole fix la alt Paste. La Pastele calutilor de mare.

alexandrucautis@catavencu.ro

Piscicultura lu’ peste….

Un articol din Adevarul (link) incearca sa ofere o imagine asupra viitorului sectorului de pescuit si acvacultura din Romania, in perspectiva (mult asteptator) fonduri europene nerambursabile.

Am ales sa postez intregul articol – sublinierile cu rosu imi apartin – pentru a va face o idee despre:

1. cat de “bine informati” sunt cei din presa si cum interpreteaza ei niste informatii, niste termeni si niste cifre;

2. cat de “destepti” sunt cei care se intituleaza “reprezentantii sectorului de pescuit si acvacultura” (atat administratie cat si patronate).

Marturisesc ca nu stiu care din cele 2 variante de mai sus are valoare de adevar dar in orice caz, lucrurile sunt grave.

Am in proiect o prezentare pe scurt a istoriei acestei “ramuri” a agriculturii din ultimii 5 ani si a modului in care presa a inteles si a reflectat evenimentele din acest domeniu.

Asa ca, data viitoare cand veti merge in vreun supermarket si veti vedea crapul romanesc la 12 – 14 ron / kg. sa va aduceti aminte de blogul meu si sa reveniti pentru a incerca sa intelegeti de ce lucrurile sunt asa cum sunt.

Pana atunci insa, iata articolul si spor la haz (de necaz):

5440
Joi,10 Ianuarie 2008

www.adevarul.ro

UE ne dă bani pentru peşte

un articol de Ofiţeru Andreea, Toma Laura

Prin Programul Operaţional pentru Pescuit, românii au de cheltuit 307 milioane de euro pentru acvacultură.

Fermierii români pot să ceară bani de la Comisia Europeană pentru schimbarea metodelor de pescuit cu unele prietenoase cu mediul.

Potrivit unui comunicat de la Bruxelles, în perioada 2008-2013, România
va primi aproximativ 307 milioane de euro prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Banii sunt destinaţi adoptării unor tehnologii noi de pescuit, crescătoriilor şi procesării peştelui.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, desemnată să se ocupe de fondurile primite, spun că, pentru accesarea fondurilor, fermierii privaţi vor avea la dispoziţie ghiduri speciale şi formulare. „Nu am stabilit încă limitele minime şi maxime ale fondurilor cerute pentru un singur proiect. Vor avea prioritate proiectele care pun accent pe folosirea de tehnologii care nu poluează apele”, a spus Amalia Cristescu, consilier superior de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Pescuitul, urmărit prin satelit

Preşedintele patronatului Rompescaria, Niculae Dimulescu, arată că prin acest program România trebuie să schimbe acvacultura intensivă, care de obicei e ostilă faţă de mediu, cu una extensivă, care să folosească metode care să nu dăuneze mediului. „Navigaţia ar trebui controlată prin satelit, astfel încât pescuitul să poată fi monitorizat. Evacuarea apelor de decantare din bazinele piscicole ar trebui să nu mai fie făcută în apele curgătoare”, a declarat Nicolae Dimulescu, preşedintele Patronatului Rompescaria.

În plus, potrivit cerin­ţelor din program, fermie­rii români ar trebui să do­mesticească speciile sălbatice şi să încadreze creşterea sturionilor, a crustaceilor acvatici şi a calcanului.

ONG-urile urmăresc programul

Organizaţiile neguver­na­mentale de mediu con­si­deră această măsură a Co­misiei Europene bine-ve­nită. “Găsesc că Programul Operaţional pentru Pes­cuit aprobat de Comisia Europeană ar putea să restabilească anumite standarde, care s-au pierdut după 1990 la noi. Înainte existau acele echipe de pescari sau brigăzi, cum li se mai spunea; existau cherhanalele acelea pe mal, care foloseau gheaţa pentru păstrarea peştelui, unde se făceau des controale”, a spus Nicolae Munteanu, preşedintele Mare Nostrum.

Acesta adaugă că activitatea piscicolă era mai transparentă înainte de 1989. “Acum, legislaţia e aşa cum e, pescuieşte mai toată lumea, nu există un cadru organizat şi de aceea e greu de gestionat şi monitorizat. E important să îmbunătăţim şi condiţiile de igienă pentru produsele pescăreşti”, a mai spus Munteanu.

“Cât despre producţia de peşte de calitate superioară, pe care o mai prevede programul, cred că se referă la aducerea unor specii precum calcanul, sturionul, chiar şi rechinul sau stavridele, care au fugit de la noi din cauza poluării. Pentru asta ar trebui reduse vasele poluante şi să existe un control susţinut şi în sensul ăsta. Şi formele asociative din branşă ar trebui să se facă pe criterii precise, nu cum se întâmplă că oricine îşi poate face un SRL”, a adăugat preşedintele Mare Nostrum.

Programul pentru peşte are cinci arii de interes

Programul operaţional pentru pescuit al României este structurat pe cinci axe: adaptarea flotei de pescuit comunitare (13,3 milioane de euro), acvacultură, pescuit în ape interioare, prelucrarea şi comercializarea produselor din pescuit, cu un buget de 140 milioane de euro. O altă axă e pentru măsuri de interes colectiv, pentru care sunt alocaţi 40 milioane de euro. Dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti i s-a alocat o sumă de 100 milioane de euro. Ultima axă e pentru asistenţa tehnică” şi are un buget de 14,3 milioane de euro.

Mai invatati…reloaded!

S-ar parea ca cei care se ocupa de imaginea MADR – destul de sifonata in ultima vreme datorita “imparatului” Remes si a posibilitatii activarii clauzei de salvgardare – nu s-au invatat minte, recidivand:

Pe langa formularea de toata jena mi-a mai atras atentia urmatorul fapt: se precizeaza ca este cea de-a 2825-a reuniune a consiliului (informatia apare si in forma corectata a comunicatului de presa). Daca facem un calcul simplu – Uniunea Europeana are 50 de ani – rezulta ca membrii consiliului s-au intalnit in medie de 56 de ori in fiecare an (adica de 4 ori pe luna, adica in fiecare saptamana etc.). Cam dese aceste intalniri, doar pentru pescuit si acvacultura, nu?

S-ar parea ca anul acesta ministerul nu va participa la expozitia Indagra . Cei de la minister nu sunt preocupati de absorbtia fondurilor comunitare, de implementarea Planului National de Dezvoltare Rurala, de sprijinirea fermierilor, de continuarea programului SAPARD. Probabil ca nu au dorit sa reediteze participarile de la Indagra 2005 si 2006, unde informatiile oferite au determinat contractarea tuturor fondurilor disponibile prin SAPARD.

Oricum, de ce sa ne agitam, doar perioada in care se pot cheltui banii este 2007 – 2013…de ce sa nu pierdem un an (poate doi) pana cand ne punem la punct cadrul institutional, pana cand editam ghidurile de finantare, pana oferim informatii celor interesati? Este timp suficient, doar nu suntem “pe banii nostri”, suntem pe banii comunitatii…

Mai invatati….

Asa arata in aceasta dimineata prima pagina a site-ului Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (print screen, rezolutia nemodificata…).

Mai invatati…. )