Incepem sa ne apropiem de adevar

In Adevarul de azi gasim un punct de vedere interesant al Garzii de Mediu, o abordare noua in problema popularilor cu sturioni de la sfarsitul anului 2007.

Pana acum nimeni nu a sesizat ca numarul de nisetri deversati in Dunare a fost cu muuult mai mare decat cel specificat in ordinele comune ale MADR si MMDD. Este vorba despre aceleasi ordine invocate in acuzele aduse CNAFP pentru ca nu a organizat “licitatie” pentru puietul de morun.

Cred ca pozitia Garzii de Mediu, exprimata de comisarul Popa, este o replica la acuzele aduse de Raduta in Obiectiv – Tulcea (cititi articolul aici): “Popa nu stie ce-i un hibrid, dar stie ce-i aia o vodka”.

Iata si articolul:

5455

Luni,28 Ianuarie 2008
www.adevarul.ro

„Regele Deltei” populează Dunărea cu sturion fără autorizaţie de mediu

un articol de Toma Laura

„Regele Deltei” populează Dunărea cu sturion fără autorizaţie de mediu

Una dintre cele mai mari firme de piscicultură din România, Sporting Tour SRL, cu sedii în trei judeţe, nu are autorizaţie de mediu, deşi funcţionează din 2005. În aceste condiţii, firma a deversat în apele Dunării, la finele anului trecut, peste 95.000 de pui de sturioni. Informaţia a fost furnizată de comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Popa, citat de Rompres

La finele anului trecut, peste 95.000 de exemplare de puiet de nisetru au fost deversate ilegal în apele Dunării de către omul de afaceri Robert Răduţă, cunoscut drept „regele Deltei”, acţionar principal al firmei Sporting Tour.

Popularea cu sturioni a Deltei Dunării s-a făcut prin încălcarea Ordinului comun al Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii care prevedea, pentru 2007, lăsarea în libertate a numai 30.000 de exemplare de nisetru provenite din crescătoriile de sturioni.

În urma acestor constatări, Garda de Mediu a cerut stoparea deversării puietului de sturion, dar, după cum afirmă comisarul general Popa, inspectorii de mediu au fost puşi în faţa faptului împlinit, popularea realizându-se în ciuda interdicţiei.

„Firma, care are puncte de lucru în Olt, Călăraşi şi Tulcea, funcţionează din 2005 şi nu are autorizaţie de mediu nici în acest moment, deşi a participat şi a câştigat până acum licitaţii organizate de instituţii ale statului pentru repopularea Dunării cu sturioni”, mai spune Octavian Popa.

În urma unui control efectuat la punctele de lucru ale societăţii respective, s-au descoperit pui de sturioni crescuţi în bazine situate în imediata apropiere a bazinelor în care se aflau hibrizi de sturioni.

„Situaţia ridică multe semne de întrebare, pentru că este foarte posibil ca puii-hibrid să fi ajuns, din greşeală, în bazinul cu sturionii ce trebuiau să fie deversaţi în fluviu”, explică Popa.

Observam o pozitie mai nuantata a comisarului Popa: “[...]puii-hibrid sa fi ajuns, din greseala, in bazinul cu sturionii ce trebuiau deversati[...]“.

Vom reveni cu imagini, eventual si niste filmulete, sa intelegem mai bine ce inseamna acesti pui de sturioni si de ce se face atat tam-tam pe tema aceasta.

O scrisoare pierduta – sau razboiul hartiilor intre ministere

Pentru a incerca sa fim cat mai obiectivi si sa prezentam faptele / opiniile / argumentele tuturor partilor implicate, aveti mai jos niste “trimiteri” la corespondenta purtata intre Garda Nationala de Mediu si Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.

Aceste documente sunt postate pe site-ul Garzii de Mediu, aici dar nu intotdeauna pot fi accesate, asa ca le puteti lectura si de pe acest site.

Corespondenta ANPA – GNM

Corespondenta ANPA – GNM – partea a doua

Popularea cu sturioni – partea a doua

Partea a doua a interviurilor cu protagonistii popularilor cu puiet de sturioni de la sfarsitul anului 2007. Prima parte o gasiti aici.

Nb. Articolul este preluat din Obiectiv – Tulcea

Raduta si Maereanu in razboiul “Sturionul” (II)

Scris de Florenta GAVRILA

Joi, 24 Ianuarie 2008

“Popa nu stie ce-i un hibrid, dar stie ce-i aia o vodka”

Declara omul de afaceri Robert Raduta
Afacerea “Sturionul” continua, iar dezvaluirile cu privire la implicatiile anumitor functionari publici in acest subiect se tin lant. Miza o reprezinta sume importante de bani alocati de Ministerul Agriculturii pentru Programul de populare a Dunarii cu sturioni, program ce a inceput in anul 2006 si va fi incheiat in 2016, cand va fi ridicata prohibitia la sturioni. Este vorba de sute de mii de euro din fondul de stat ce merg catre firmele care au ca obiect de activitate acvacultura, iar numele vehiculate in aceasta afacere sunt unele foarte bine cunoscute. Pe de o parte, oamenii de afaceri Dumitru si Marilena Maereanu, si Robert Raduta, pe de alta parte, sefii unor institutii ale statului, respectiv Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, condusa de Gheorghe Stefan, Compania Nationala a Fondului Piscicol, dirijata de un anume Popescu, si, nu in ultimul rand, Octavian Popa, comisarul-sef al Garzii Nationale de Mediu, foarte cunoscut din cauza scandalurilor recente pe care le-a provocat.

Pe scurt, cei doi oameni de afaceri, patronii firmelor S.C. “Beluga Farm” S.R.L. (Robert Raduta) si S.C. “Kaviar House” (sotii Maereanu), au inceput sa se acuze reciproc de ilegalitati si de relatii mai putin profesionale cu anumiti sefi de institutii ale statului.

In ziarul de ieri, a fost prezentat interviul pe care ni l-au acordat sotii Maereanu, iar in continuare vom prezenta varianta sustinuta de omul de afaceri Robert Raduta. Pe scurt, istoria incepe in luna decembrie a anului trecut, cand Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura a desemnat firma S.C. “Beluga Farm” S.R.L. ca fiind castigatoare a licitatiei de repopulare a Dunarii de sturioni.

Reporter: Unde a inceput conflictul dumneavoastra cu familia Maereanu?

Robert Raduta: Cele doua firme, S.C. “Beluga Farm” S.R.L. si S.C. “Kaviar House” S.R.L., s-au inscris la licitatie, dar fiecare la o specie diferita, deci noi nu am concurat intre noi. Erau bani alocati pentru pastruga, si bani alocati pentru nisetru si morun separat. Banii care nu au fost luati de Maereanu au ramas in bugetul statului. Eu am luat doar o parte din cei 900 de mii de euro alocati pentru acest program si am ramas cu 50 de mii de euro dupa un an de munca, si pe astia ii pierd din cauza cursului valutar de acum.

Terminandu-se licitatiile, iar doamna Maereanu primind instiintarea ca nu s-a calificat pentru ca a cerut un pret pe care Ministerul nu era dispus sa-l plateasca, a inceput sa conteste licitatia pe care am castigat-o eu. In nicio tara civilizata nu poti contesta o licitatie la care nu ai cumparat caietul de sarcini. Acea cerere a fost inregistrata, si nicidecum aprobata. In baza faptului ca a depus cererea si i s-a dat un numar de ordine, doamna Maereanu s-a dus la Politia de Frontiera, dupa care l-a anuntat pe domnul Octavian Popa de la Garda Nationala de Mediu ca trebuie neaparat sa opreasca popularea efectuata de firma mea, pentru ca eu as vrea sa populez Dunarea cu hibrizi, ceea ce este o minciuna incalificabila. Eu ma cunosc bine cu sotii Maereanu. Sunt oameni de afaceri ca si mine, si chiar ne-am ajutat cu un an inainte, si daca unul reuseste si celalalt nu reuseste din proprie vina…

Rep.: De unde acest conflict?

R.R.: Ea, suparata pe sine insasi ca a cerut prea multi bani si ca statul nu i-a raspuns, a spus sa moara capra vecinului. Mi l-a pus in carca pe Popa, la bagat la inaintare, si omul, politician local de la Tulcea, poate l-a si inscris in partid.

Rep.: Ce legatura banuiti ca este intre oamenii de afaceri Maereanu si comisarul – sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa?

R.R.: Sotul dansei umbla prin Tulcea impreuna cu comisarii de mediu sa identifice poluatorii, ca sa le dea domnul Popa amenda. Este in cardasie cu domnul Popa, pentru ca altfel domnul Popa nu ar fi actionat atat de vehement intr-o activitate de repopulare a Dunarii in care sunt implicate doua ministere.

El, fiind seful Garzii de Mediu, Garda de Mediu ar trebui sa se ocupe de problemele majore din tara, poluarea, Copsa Mica, deci nicidecum sa se bage unde nu-i fierbe oala. Ce cauta Garda de Mediu sa verifice? Se pricepe Popa la pesti? Femeia, smechera, l-a pus pe Popa sa spuna ca eu pun hibrizi in Dunare. M-au tinut in loc o luna de zile, au fost facute teste A.D.N. la sturioni, teste morfologice, doar-doar voi depasi termenul la care se poate incheia contractul cu Ministerul Agriculturii, adica 21 decembrie, pentru ca pe 24 decembrie Garda Financiara isi inchidea activitatea si nu mai puteam sa incasez banii.

Popa mi-a trimis Garda de Mediu in nenumarate controale, au incercat sa opreasca camionul si in ultima zi. Si unde este nebunia si magaria facuta de Popa? El a spus ca pestii sunt hibrizi, dar dupa A.D.N. s-a demonstrat ca nu-i asa. Dar daca omul si-a pus ambitia de dragul lui Maereanu, a iesit cu pieptul in fata si a zis: “Domnule, eu, comisarul Garzii de Mediu, am descoperit ca Raduta, hotul acesta, vrea sa populeze Dunarea cu hibrizi”. Cred ca Popa nici nu stie ce-i aia un hibrid, el stie ce-i o vodka. Omul acesta mi-a pus pe cap toate corpurile de control, sa ma impiedice sa deversez pestii, dupa care a primit actele de la Ministerul Agriculturii prin care i s-a comunicat ca este o confuzie ce s-a intamplat. Dupa acea hartie, si-a ambitionat si mai mult oamenii; erau toata ziua la mine in curte sa opreasca si camionul de peste. Sapte ore au stat comisarii lui la Tamadau, calare pe personalul meu, sa nu-i lase sa deverseze ultima transa. Am facut-o totusi in final, spre insatisfactia doamnei Maereanu ca n-a murit capra vecinului, spre insatisfactia domnului Popa, care n-a reusit sa-si demonstreze muschii ca face el ce vrea in tara asta, si probabil ca va plati…

Rep.: Asta s-a intamplat la inceputul lunii decembrie. Ce s-a intamplat mai departe si unde este ilegalitatea?

R.R.: Pe 27 decembrie, doamna Maereanu populeaza Dunarea cu morun, lucru pe care il inteleg pentru ca si eu am muncit, si stiu cum este. Nu inteleg de ce si-a pus ambitia sa-mi puna bete-n roate, sa-mi strice mie afacerea. Ilegalitatea este insa aceasta. S-a inteles cu Popescu de la Compania Nationala, care este o companie capusa ce trebuia de mult desfiintata, se intelege cu Popescu si cu Popa – Popescu avea niste bani in plus adunati de la pescari, taxe, iar Popescu a zis, “Cat vrei, femeie, pe peste? 15 euro? Ia de la mine”.

Rep.: Din cate stiu, Ministerul Agriculturii urma sa dea cate 8 euro pentru fiecare sturion. Banuiti de unde ar fi diferenta de bani?

R.R.: Institutiile care au ordonat programul de repopulare au fost ministerele Agriculturii si Mediului. S-a facut o licitatie, Maereanu nu s-a calificat, si ar fi trebuit sa-si vanda pestii in alta parte, la fermieri, si nu sa populeze Dunarea. Vine Popescu de la C.N.A.F.P., iar aceasta Companie nu face parte din programul de repopulare, si spune “Mai femeie, am eu niste bani, ia vin-o, cat imi dai?”

Ministerul Agriculturii nu mai are nici o legatura cu aceasta achizitie facuta de Popescu direct cu Maereanu. Nu s-a facut licitatie, si aici este penala treaba. Este o infractiune absolut vizibila si nu iti trebuie multa carte ca sa realizezi acest lucru.

Rep.: Deci inteleg ca diferenta a fost pusa din banii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol…

R.R.: Bineinteles. Compania ii da 15 euro plus TVA, femeia deverseaza pestii, nu participa nimeni la verificat, la marcat, la numarat. Cand s-au facut celelalte deversari de sturioni, am avut o comisie acolo, care a asistat si la deversarea mea si la deversarea ei (n.n. – anul trecut). S-a facut repede, i-au numarat ea cu sotul ei si cu inca un angajat, n-a fost nimeni de la Ministerul Mediului si nimeni de la Ministerul Agriculturii, au fost doar cei de la C.N.A.F.P. si probabil ca de la Garda de Mediu, de la Popa. Acesta este furtisagul cel mai mare. Inca odata, Dunarea avea nevoie de acei moruni, dar nu sub forma asta.

Rep.: Doamna Maereanu sustinea ieri ca acolo s-a facut cercetare.

R.R.: Cum sa faca cercetare? Ce cercetare sa faca cu Popescu de la C.N.A.F.P., care este invatator de matematica si nu stie cum arata pestii? Asta este o gaselnita ulterioara, ca sa nu intre la puscarie si sa ramana ea cu banii, chestiune care pe mine nu ma mai intereseaza. Pe mine ma intereseaza ca eu am luat bani de la banca imprumut, 300 de mii de euro, ca sa fac tot programul acesta, hrana, pesti, imbunatatiri, si, daca Maereanu nu ma impiedica sa derulez conform contractului deversarea, cu Popa impreuna, in noiembrie eram cu sturionii deversati in Dunare, cand leul si euro aveau o valoare numai buna.

M-a impins pana la sfarsitul lui decembrie, iar eu am primit banii pe 8 ianuarie, cand cursul crescuse. Deci eu am pierdut peste 30 de mii de euro, din ambitia lui Maereanu si a lui Popa ca eu populez cu hibrizi. Si atunci am plangere penala depusa prin care o sa le cer aceste daune, o sa le cer daunele pentru munca Institutului “Delta Dunarii” Tulcea, care a facut probe A.D.N. la 150 de mii de pesti. Au fost oameni care au muncit doua saptamani, iar astea toate sunt costuri. Trebuie sa existe si aceasta raspundere la un moment dat.

Popularea cu sturioni – reloaded, cu interviuri

Dupa ce v-ati distrat citind aberatiile din Academia Catavencu din postul anterior, aveti mai jos un articol din Obiectiv - Tulcea, care prezinta mai detaliat si mai aproape de realitate ceea ce s-a intamplat la sfarsitul anului 2007.

Maine vom avea punctul de vedere al Garzii de Mediu.

 

N.B. Articolul este postat dupa metoda “copy – paste”, greselile de exprimare / ortografie apartin autorului…

Investigatii. In razboiul “Sturionul”, doi combatanti: Raduta si Maereanu

Scris de Florenta GAVRILA

Miercuri, 23 Ianuarie 2008

Productia de sturioni este dominata in acest moment, si incontestabil, de doua firme conduse de doua personaje deja foarte cunoscute la Tulcea si in Delta Dunarii. Este vorba de Robert Raduta, concesionar al unor incinte piscicole si zona Chilia Veche, dar si detinatorul unei firme de acvacultura, si Marilena Maereanu, care, impreuna cu sotul sau, Dumitru Maereanu, au inceput o afacere cu sturioni la Isaccea. Pana nu demult, intre aceste firme era pace si liniste. Firma “Kaviar House” a familiei Maereanu castiga licitatiile pentru popularea Dunarii cu moruni, iar S.C. “Beluga Farm Group” S.R.L., a omului de afaceri Robert Raduta, avea in grija deversarea puietilor de nisetru.

In luna decembrie a anului trecut, relatia profesionala buna dintre acesti oameni de afaceri s-a rupt, lasandu-se cu procese in instanta, acuze serioase, numele implicate in scandalul “Sturionul” fiind de asemenea cat se poate de cunoscute: Gheorghe Stefan, presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, care este acuzat de Robert Raduta ca “il tine in brate” pe Robert Raduta si ii favorizeaza licitatiile, Octavian Popa, comisar sef al Garzii Nationale de Mediu acuzat ca, la cererea lui Maereanu, a pus comisarii Garzii sa opreasca cu orice pret deversarea in Dunare a puietilor de sturioni crescuti in ferma lui Robert Raduta.

Un alt personaj implicat in aceasta afacere este si presedintele Companiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, care a dat sume insemnate familiei Maereanu, fara licitatie publica, asa cum prevede legea, pentru poluarea Dunarii cu sturioni.

Istoria incepe la A.N.P.A.
La inceputul lunii decembrie a anului trecut, Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura a organizat o licitatie publica la care au fost inscrise cinci firme, printre care S.C. “Beluga Farm Group” S.R.L. si S.C. “Kaviar House” S.R.L. Isaccea, societati care au participat si la programul de populare a Dunarii cu sturioni din anul 2006, deci cu sanse mari de castig anul acesta.

Desi ambele societati au acelasi obiect de activitate, respectiv acvacultura, diferenta este ca una, respectiv “Kaviar House” produce o specie de sturioni, respectiv moruni, iar cea de-a doua, “Beluga Farm”, este specializata pe productie de nisetru. Toate bune si frumoase, avand in vedere ca Agentia a scos spre vanzare caiete de sarcini diferite, doar ca preturile cerute de acestea au fost diferite: 8, respectiv 14 euro.

Iar versiunea omului de afaceri Robert Raduta este urmatoare: “S-au facut caietele de sarcini si am fost cinci firme care am primit licenta de a pescui reproducatori pentru a participa la acest program si din aceste cinci firme doar doua, respectiv «Kaviar House» a doamnei Maereanu, si «Beluga Farm», au reusit sa embrioneze si sa faca pui de sturioni. Eu am facut nisetri, iar doamna Maereanu a facut moruni. Caietele de sarcini au fost pe fiecare specie in parte, iar doamna Maereanu nu a respectat caietul de sarcini. Deci, acel caiet de sarcini la morun a fost cumparat de doamna Maereanu, iar eu am cumparat caietul de sarcini la nisetru, pentru ca eu aveam pui de nisetru si nu aveam ce sa caut la licitatia de moruni si nici ea la cea de nisetru pentru ca nu avea pui de nisetru. Eu am respectat ce s-a scris in caietul de sarcini, am acceptat si pretul. Deci noi n-am cumparat intre noi pentru ca banii erau alocati separat pentru cele trei specii. Din nefericire, banii au fost pierduti pentru ca s-au intors la bugetul de stat. Firma familiei Maereanu nu s-a calificat pentru ca a zis ca nu vrea 8 euro, ci 15 euro pentru ca pestii mei sunt mai frumosi”.

Aceasta versiune este sustinuta si de presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan, care a declarat ca “pretul a facut diferenta”.

“«Kaviar House» a venit cu o oferta neserioasa. Cereau 14 sau 16 euro pe puiul de sturion, iar asa ceva nu se poate. Sa fim seriosi, un pui de 200 de grame sa coste 16 euro, adica in kilogram de pui sa coste 100 de euro kilogramul. Ce produs de origine animala poate sa coste atata? Noi am avut o calculatie de pret de la Institutul de Cercetari de la Galati si asta a fost in jurul sumei de 8 euro pe bucata si in niciun caz 16 euro”, sustine presedintele A.N.P.A.

Deci castigatoare a licitatiei a fost declarata firma “Beluga Farm”, in timp ce “Kaviar House” a fost scoasa din joc. Considerand ca s-a facut o nedreptate, sotii Maereanu au facut o contestatie la Ministerul Agriculturii, consecinta acestui demers fiind un control efectuat de o comisie din cadrul Ministerului Agriculturii. In urma verificarilor, Corpul de Control a ajuns la concluzia ca licitatia s-a desfasurat corect si aici ar fi trebuit sa fie punct.

Familia Maereanu si-a atins scopul principal
Insa, in acelasi timp, familia Maereanu a reusit sa-si atinga scopul, dar in alt fel. Nu stim care sunt relatiile dintre patronii “Kaviar House” si reprezentantii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, insa aceasta institutie a ajutat firma “Kaviar House” sa-si duca scopul la capat, respectiv popularea Dunarii cu sturioni, fara concurenta si fara licitatie.
In opinia presedintelui Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan, aceste deversari au fost ilegale iar aceasta institutie, singura care are in obiectul de activitate acvacultura, nu a fost informata in legatura cu aceasta chestiune.
“Noi am fost informati in ultimul moment, in seara de dinaintea deversarii. La ora 5 si jumatate a venit un fax, ora la care salariatii nostri nu mai erau aici. Deversarea nu stim cum s-a facut, nu stim cat s-a deversat, daca au fost marcati si ce s-a intamplat acolo. Treaba este ilegala, pentru ca orice populare trebuia sa aiba acordul administratorului, iar administratorul resursei este Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura si Ministerul Agriculturii si noi n-am avut niciun fel de cunostinta. In acelasi timp, Ministerul Mediului, in calitate de organism CITES, trebuia la fel informat si sa aiba aprobare. Nu cred ca a fost asa, avand in vedere ca am primit astazi de la Ministerul Mediului o solicitare prin care sa le aducem la cunostinta daca noi am stiut de aceasta populare, dar nu stiu. Stiu doar ca firma «Kaviar House» a cumparat de la Compania Nationala pui fara sa faca licitatie, dar asta nu e problema mea sa demonstrez lucrurile astea. Firma a fost descalificata la licitatia pe care noi am organizat-o, din cauza pretului mare pe care-l cerea. Atunci s-a dus la Compania Nationala, iar aceasta le-a dat chiar mai mult pe sturioni, respectiv 16 euro pe bucata, fara licitatie, si fara sa aiba aprobarea nimanui” a declarat presedintele A.N.P.A.
Iata mai jos si justificarile sotilor Maereanu, Dumitru si Marilena, in legatura cu “afacerile” din spatele afacerii.

Versiunea “Maereanu”
Reporter: Firma pe care o patronati, alaturi de sotia dumneavoastra, “Kaviar House”, a fost acuzata de ilegalitati in legatura cu deversarile de sturioni ce s-au facut la sfarsitul anului trecut, in zonele Isaccea si Harsova. Cum comentati?

Dumitru Maereanu: Sunt doua tabere: domnul Stefan si domnul Raduta, pe de o parte, si eu si sotia mea, pe de alta parte.
Rep.: Cu Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol…
D.M.: Fara Compania Nationala. Aceasta institutie are un program strict pe aceasta tema. Noi nu am fost ajutati. Suparator este ca acest Stefan Gheorghe se erijeaza in aparatorul unora, cand de fapt este presedintele Agentiei Nationale si trebuie sa aiba grija de toti, indiferent ca ii sunt sau nu prieteni. Ori daca pe un prieten de 20 de ani il tii in brate si ii dai 200 de mii de Euro…
Rep.: Sa inteleg ca acest prieten este domnul Raduta?

D.M.: Bineinteles. Sunt niste lucruri de o gravitate mare pe care le-a facut A.N.P.A. Adica, in momentul in care se stiau toti jucatorii de pe piata, domnul Stefan
mi-a trimis “n” controale. Cum comentati ca a facut o asa-zisa licitatie, la inceputul lunii decembrie, si a achizitionat puiet doar de la domnul Raduta, spunand ca eu am venit cu un pret mai mare. Insa eu am avut morun de 300 – 400 de grame, iar domnul Raduta a avut nisetru de 80 de grame.

Rep.: C.N.A.F.P. nu a organizat nicio licitatie pentru achizitia de sturioni. Nu vi se pare o problema?
D.M.: Nu este nicio problema, iar Compania Nationala are in atributiile ei programul acesta de populare. Imaginati-va ca au fost sase juristi care au verificat aceasta chestiune. Eu doar mi-am scos cheltuielile, curent electric, angajati si atat.

Marilena Maereanu: S-au facut astfel de afirmatii pentru ca au trecut printr-o serie de ilegalitati. Noi am pierdut licitatia pe care, in mod normal, ar fi trebuit sa o castigam, milionul acela de euro care s-a dat de la bugetul de stat s-a dat si pentru nisetru, si pentru morun si pentru pastruga, numai ca domnul Stefan a vrut sa-si ajute prietenul, pe domnul Raduta, si atunci a preferat sa ne faca noua o manevra, sa nu ne ia morunii, ca sa poata sa dea toata suma domnului Raduta.
Rep.: Din informatiile noastre, dumneavoastra ati facut o contestatie la Ministerul Agriculturii in legatura cu modul in care a fost organizata aceasta licitatie, iar concluzia Corpului de Control al ministrului a fost ca licitatia a fost corecta.

M.M.: Cunosc versiunea dansilor, insa contestatia mea este in instanta. Acum ne judecam si inca nu s-a elucidat daca dansii sunt sau nu vinovati. Contestatia noastra a fost respinsa de Comisia de solutionare a contestatiilor pentru ca dumnealor, tot ilegal, au semnat contractul inainte de vreme, de cat aveau dreptul.
Rep.: Legea prevede ca achizitiile publice trebuie sa se faca in baza unor licitatii. De aceasta data Compania Nationala v-a incredintat direct aceasta actiune. De ce?
M.M.: Nu se impunea o licitatie, si este foarte legal ceea ce s-a intamplat. Este vorba de un contract de cercetare pe care l-am semnat cu C.N.A.F.P.-ul, iar Compania avea, inca de la inceputul anului, prinsi in buget bani pentru activitati de cercetare si producere de puiet, pentru participarea la programul de populare al Dunarii. S-au facut niste decontari la o parte din cheltuielile de producere si crestere a acestor pesti. Deci, teoretic, eu nu mi-am luat nici banii pe care i-am cheltuit pe productie.

Noi suntem o societate care avem in obiectul de activitate, in afara de comert si producere de sturioni, si un departament de cercetare-dezvoltare. Este vorba de un program de cercetare, protectie a mediului inconjurator, participare la programul de sustinere a Dunarii cu sturioni. Acesta este programul C.N.A.F.P.-ului. In Ordinul 34 se spune ca in cazul in care o institutie achizitioneaza sau deconteaza niste cheltuieli legate de activitati al carei rezultat nu este pentru folosul personal, nu se face licitatie.
Rep.: Pana la urma ce cantitati de sturioni au fost deversate in Dunare pentru … cercetare?
M.M.: Este vorba de 15 mii de bucati puiet de morun.
Rep.: Firma domnului Raduta, spre exemplu, principala dumneavoastra concurenta, de ce nu putea face acelasi lucru?

M.M. : Domnul Raduta nu putea sa-si dea nisetri in Dunare pentru faptul ca nu respecta prevederile Ordinului 262, respectiv 330, pe 2006. Acel ordin spune ca pentru a putea participa la popularea Dunarii, trebuie sa respecti intru totul anumite conditii. Adica, anexa 1 spunea ca trebuia sa foloseasca 12 exemplare de nisetru, iar el a avut doar 4 exemplare. Noi am fost singurii care am respectat aceste conditii.

Rep.: Care este relatia familiei Maereanu cu comisarul – sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa?

M.M.: Relatia cu domnul Popa este aceeasi ca si cea cu domnul Gheorghe Stefan, presedintele A.N.P.A., adica una institutionala. Pe domnul Stefan il cunosc de mai mult timp decat pe domnul Popa si as putea spune ca am avut o relatie cu domnul Stefan mai buna decat cea cu domnul Popa. Este o relatie corecta. Am vazut ca m-au facut si liberala. Eu sunt membru al Partidului Democrat, si am si functie in Partidul Democrat.

n Interviul cu omul de afaceri Robert Raduta si implicatiile comisarului-sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa, in afacerea “Sturionul”, in ziarul de maine.

Ursi polari la Berlin

O stire a TVR ne prezinta o initiativa a celor de la Greenpeace constand in amplasarea unui urs polar din gheata la Berlin.

Desi probabil ca la momentul la care cititi aceste randuri (sau vizionati stirea) ursul s-a topit, membrii organizatiei incearca sa atraga atentia tocmai asupra acestui aspect: cresterea temperaturii va duce la modificarea unor habitate si la disparitia unor specii.

“Credeti ca oamenii ar permite sa ni se intample asa ceva? Nu, nici vorba”

Si daca aveti impresia ca nu exista date stiintifice care sa sustina afirmatia privind topirea calotei glaciare, va invit sa va aruncati o privire aici

De ce (nu) ne place de Japonia?

UPDATE (05.12.2007): Una din navele folosite de SeaSheperd a fost denumita “Steve Irwin”, in onoarea celui supranumit Crocodile Hunter

Ne plac japonezii…pentru ca sunt un model de cultura si civilizatie, pentru ca aproape toti am citit (macar) Shogun sau am vazut filmul, pentru ca au inventat tot felul de prostioare inutile – tamagotchi fiind unul dintre ele – ne plac pentru ca…. (inserati motivatia aici).

Nu ne plac japonezii… pentru ca vaneaza balene (cu cocoasa).

Aceasta specie este inclusa pe listele Conventiei CITES – deci efectivele ar trebui protejate. Oficial Japonia a renuntat la pescuitul comercial de balene ca urmare a unui moratoriu international din 1986, dar vanatoarea are loc in fiecare an pentru “cercetari stiintifice”; realitatea este ca balenele ajung in supermarketurile si restaurantele japoneze si ca japonezii publica rar descoperiri stiintifice. La fel se intampla si la noi cu pescuitul sturionilor, dar despre aceste lucruri vom discuta intr-un post separat.

Masuri luate:

International Crew Will Defend Endangered Humpbacks in Sanctuary

MELBOURNE, Australia November 2, 2007 –/WORLD-WIRE/– Sea Shepherd Conservation Society will embark on its fourth expedition to the remote southern waters off the coast of Antarctica, with the launch of its latest Antarctic whale defense campaign: Operation Migaloo. Sea Shepherd plans to intervene against the Japanese whalers targeting nearly 1000 whales, including 50 endangered humpback whales and 10 endangered fin whales in the Southern Oceans. The campaign is named in honor of Migaloo, an endangered albino humpback who has become a national icon in Australia. This year, the sights of the Japanese harpooners are set square on the endangered humpbacks, meaning that Migaloo and other humpbacks are under imminent threat of death at the hands of Japanese whaling vessels.

Founder and President of Sea Shepherd, Captain Paul Watson, will embark the first week of December from the coast of Australia with an international crew on the ship, Robert Hunter, to enforce international conservation law to prevent the illegal slaughter of endangered species. As the Japanese whalers seek to hunt down and kill whales, Sea Shepherd will be hunting the whalers with the firm objective of intervention against their illegal activities.

“I did not establish the Sea Shepherd Conservation Society as a protest organization,” said Captain Watson. “I have not gone to sea over all these years to simply bear witness to the atrocities that whalers continue to inflict upon the most gentle and intelligent beings in the seas. We are sea cops-operating legally under the guidelines of the United Nation’s World Charter for Nature, which allow for the enforcement of international conservation law by non-governmental organizations in international jurisdictions.”

For more than three decades, Sea Shepherd has been at the forefront of the whale wars, defending the gentle giants wherever and whenever they can. Sea Shepherd has tackled overwhelming odds with insufficient resources, won many victories, and saved the lives of thousands of whales. In 2005-2006, Sea Shepherd harried the Japanese fleet enough to ensure they went home 83 whales short of their self-appointed quota. In 2006-2007, the Japanese whalers fell over 500 whales short of their illegal quota. Sea Shepherd will return this year with a ship to match the speed of the Japanese fleet, new equipment for intervention, and an international crew of dedicated volunteers willing to spend their holidays at the bottom of the earth on a historic voyage to save whales.

“We are obsessed with stopping the Cetacean Death Star, that viciously cruel killing machine otherwise known as the Nisshin Maru, and her ruthless fleet of hunter/killer boats armed with their explosive deadly blunt harpoons,” said Watson. “Because if we kill the whales, the sharks, the seals, and the sea turtles, we will destroy the very foundation of life in the oceans-and in so doing, we will destroy humankind.”

About Sea Shepherd Conservation Society
Established in 1977, Sea Shepherd Conservation Society (SSCS) is an International non-profit conservation organization whose mission is to end the destruction of habitat and slaughter of wildlife in the world’s oceans in order to conserve and protect ecosystems and species. Sea Shepherd uses innovative direct-action tactics to investigate, document, and take action when necessary to expose and confront illegal activities on the high seas. By safeguarding the biodiversity of our delicately-balanced ocean ecosystems, Sea Shepherd works to ensure their survival for future generations.

Sursa: ENS World Wire
Imagini: GettyImages, Greenpeace

Oamenii? Nici vorba….

Polar Bears

Neaparat cu sonor…”Oamenii? Nici vorba, credeti ca ar fi permis vreo secunda sa ni se intample noua asa ceva ?!!!”

Incalzirea globala, septembrie 2007

Un articol al National Snow and Ice Data Center (NSIDC) din SUA arata ca nivelul calotei glaciare arctice in luna septembrie 2007 a atins cel mai ridicat nivel de topire din 1979 pana in prezent.

Imaginea prezinta comparativ suprafata ocupata de calota glaciara in septembrie 2007 (stanga) fata septembrie 2005 (dreapta). Linia magenta prezinta suprafata medie a intinderii de gheata in perioada 1979 – 2000.

Rata de “topire” a calotei este de 10% pe deceniu, in fiecare an gheata topindu-se de pe o suprafata de 72.000 km (aproximativ o treime din suprafata Romaniei).

Articolul face referire si la impactul pe care variatiile calotei polare (intindere, grosime, perioada in inghet / dezghet) le au atat asupra biodiversitatii din zona Oceanului Arctic, cat si asupra populatiilor din zona – afectand modul in care acestia vaneaza sau calatoresc.