Articole Etichetatesturioni
Incepem sa ne apropiem de adevar
In Adevarul de azi gasim un punct de vedere interesant al Garzii de Mediu, o abordare noua in problema popularilor cu sturioni de la sfarsitul anului 2007.
Pana acum nimeni nu a sesizat ca numarul de nisetri deversati in Dunare a fost cu muuult mai mare decat cel specificat in ordinele comune ale MADR si MMDD. Este vorba despre aceleasi ordine invocate in acuzele aduse CNAFP pentru ca nu a organizat “licitatie” pentru puietul de morun.
Cred ca pozitia Garzii de Mediu, exprimata de comisarul Popa, este o replica la acuzele aduse de Raduta in Obiectiv – Tulcea (cititi articolul aici): “Popa nu stie ce-i un hibrid, dar stie ce-i aia o vodka”.
Iata si articolul:
5455
Luni,28 Ianuarie 2008
www.adevarul.ro
„Regele Deltei” populează Dunărea cu sturion fără autorizaţie de mediu
un articol de Toma Laura
„Regele Deltei” populează Dunărea cu sturion fără autorizaţie de mediu
Una dintre cele mai mari firme de piscicultură din România, Sporting Tour SRL, cu sedii în trei judeţe, nu are autorizaţie de mediu, deşi funcţionează din 2005. În aceste condiţii, firma a deversat în apele Dunării, la finele anului trecut, peste 95.000 de pui de sturioni. Informaţia a fost furnizată de comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Popa, citat de Rompres
La finele anului trecut, peste 95.000 de exemplare de puiet de nisetru au fost deversate ilegal în apele Dunării de către omul de afaceri Robert Răduţă, cunoscut drept „regele Deltei”, acţionar principal al firmei Sporting Tour.
Popularea cu sturioni a Deltei Dunării s-a făcut prin încălcarea Ordinului comun al Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii care prevedea, pentru 2007, lăsarea în libertate a numai 30.000 de exemplare de nisetru provenite din crescătoriile de sturioni.
În urma acestor constatări, Garda de Mediu a cerut stoparea deversării puietului de sturion, dar, după cum afirmă comisarul general Popa, inspectorii de mediu au fost puşi în faţa faptului împlinit, popularea realizându-se în ciuda interdicţiei.
„Firma, care are puncte de lucru în Olt, Călăraşi şi Tulcea, funcţionează din 2005 şi nu are autorizaţie de mediu nici în acest moment, deşi a participat şi a câştigat până acum licitaţii organizate de instituţii ale statului pentru repopularea Dunării cu sturioni”, mai spune Octavian Popa.
În urma unui control efectuat la punctele de lucru ale societăţii respective, s-au descoperit pui de sturioni crescuţi în bazine situate în imediata apropiere a bazinelor în care se aflau hibrizi de sturioni.
„Situaţia ridică multe semne de întrebare, pentru că este foarte posibil ca puii-hibrid să fi ajuns, din greşeală, în bazinul cu sturionii ce trebuiau să fie deversaţi în fluviu”, explică Popa.
Observam o pozitie mai nuantata a comisarului Popa: “[...]puii-hibrid sa fi ajuns, din greseala, in bazinul cu sturionii ce trebuiau deversati[...]“.
Vom reveni cu imagini, eventual si niste filmulete, sa intelegem mai bine ce inseamna acesti pui de sturioni si de ce se face atat tam-tam pe tema aceasta.
Add comment 28 ianuarie, 2008
O scrisoare pierduta – sau razboiul hartiilor intre ministere
Pentru a incerca sa fim cat mai obiectivi si sa prezentam faptele / opiniile / argumentele tuturor partilor implicate, aveti mai jos niste “trimiteri” la corespondenta purtata intre Garda Nationala de Mediu si Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.
Aceste documente sunt postate pe site-ul Garzii de Mediu, aici dar nu intotdeauna pot fi accesate, asa ca le puteti lectura si de pe acest site.
Add comment 24 ianuarie, 2008
Popularea cu sturioni – partea a doua
Partea a doua a interviurilor cu protagonistii popularilor cu puiet de sturioni de la sfarsitul anului 2007. Prima parte o gasiti aici.
Nb. Articolul este preluat din Obiectiv – Tulcea
Raduta si Maereanu in razboiul “Sturionul” (II)
Scris de Florenta GAVRILA
Joi, 24 Ianuarie 2008
“Popa nu stie ce-i un hibrid, dar stie ce-i aia o vodka”
Declara omul de afaceri Robert Raduta
Afacerea “Sturionul” continua, iar dezvaluirile cu privire la implicatiile anumitor functionari publici in acest subiect se tin lant. Miza o reprezinta sume importante de bani alocati de Ministerul Agriculturii pentru Programul de populare a Dunarii cu sturioni, program ce a inceput in anul 2006 si va fi incheiat in 2016, cand va fi ridicata prohibitia la sturioni. Este vorba de sute de mii de euro din fondul de stat ce merg catre firmele care au ca obiect de activitate acvacultura, iar numele vehiculate in aceasta afacere sunt unele foarte bine cunoscute. Pe de o parte, oamenii de afaceri Dumitru si Marilena Maereanu, si Robert Raduta, pe de alta parte, sefii unor institutii ale statului, respectiv Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, condusa de Gheorghe Stefan, Compania Nationala a Fondului Piscicol, dirijata de un anume Popescu, si, nu in ultimul rand, Octavian Popa, comisarul-sef al Garzii Nationale de Mediu, foarte cunoscut din cauza scandalurilor recente pe care le-a provocat.
Pe scurt, cei doi oameni de afaceri, patronii firmelor S.C. “Beluga Farm” S.R.L. (Robert Raduta) si S.C. “Kaviar House” (sotii Maereanu), au inceput sa se acuze reciproc de ilegalitati si de relatii mai putin profesionale cu anumiti sefi de institutii ale statului.
In ziarul de ieri, a fost prezentat interviul pe care ni l-au acordat sotii Maereanu, iar in continuare vom prezenta varianta sustinuta de omul de afaceri Robert Raduta. Pe scurt, istoria incepe in luna decembrie a anului trecut, cand Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura a desemnat firma S.C. “Beluga Farm” S.R.L. ca fiind castigatoare a licitatiei de repopulare a Dunarii de sturioni.
Reporter: Unde a inceput conflictul dumneavoastra cu familia Maereanu?
Robert Raduta: Cele doua firme, S.C. “Beluga Farm” S.R.L. si S.C. “Kaviar House” S.R.L., s-au inscris la licitatie, dar fiecare la o specie diferita, deci noi nu am concurat intre noi. Erau bani alocati pentru pastruga, si bani alocati pentru nisetru si morun separat. Banii care nu au fost luati de Maereanu au ramas in bugetul statului. Eu am luat doar o parte din cei 900 de mii de euro alocati pentru acest program si am ramas cu 50 de mii de euro dupa un an de munca, si pe astia ii pierd din cauza cursului valutar de acum.
Terminandu-se licitatiile, iar doamna Maereanu primind instiintarea ca nu s-a calificat pentru ca a cerut un pret pe care Ministerul nu era dispus sa-l plateasca, a inceput sa conteste licitatia pe care am castigat-o eu. In nicio tara civilizata nu poti contesta o licitatie la care nu ai cumparat caietul de sarcini. Acea cerere a fost inregistrata, si nicidecum aprobata. In baza faptului ca a depus cererea si i s-a dat un numar de ordine, doamna Maereanu s-a dus la Politia de Frontiera, dupa care l-a anuntat pe domnul Octavian Popa de la Garda Nationala de Mediu ca trebuie neaparat sa opreasca popularea efectuata de firma mea, pentru ca eu as vrea sa populez Dunarea cu hibrizi, ceea ce este o minciuna incalificabila. Eu ma cunosc bine cu sotii Maereanu. Sunt oameni de afaceri ca si mine, si chiar ne-am ajutat cu un an inainte, si daca unul reuseste si celalalt nu reuseste din proprie vina…
Rep.: De unde acest conflict?
R.R.: Ea, suparata pe sine insasi ca a cerut prea multi bani si ca statul nu i-a raspuns, a spus sa moara capra vecinului. Mi l-a pus in carca pe Popa, la bagat la inaintare, si omul, politician local de la Tulcea, poate l-a si inscris in partid.
Rep.: Ce legatura banuiti ca este intre oamenii de afaceri Maereanu si comisarul – sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa?
R.R.: Sotul dansei umbla prin Tulcea impreuna cu comisarii de mediu sa identifice poluatorii, ca sa le dea domnul Popa amenda. Este in cardasie cu domnul Popa, pentru ca altfel domnul Popa nu ar fi actionat atat de vehement intr-o activitate de repopulare a Dunarii in care sunt implicate doua ministere.
El, fiind seful Garzii de Mediu, Garda de Mediu ar trebui sa se ocupe de problemele majore din tara, poluarea, Copsa Mica, deci nicidecum sa se bage unde nu-i fierbe oala. Ce cauta Garda de Mediu sa verifice? Se pricepe Popa la pesti? Femeia, smechera, l-a pus pe Popa sa spuna ca eu pun hibrizi in Dunare. M-au tinut in loc o luna de zile, au fost facute teste A.D.N. la sturioni, teste morfologice, doar-doar voi depasi termenul la care se poate incheia contractul cu Ministerul Agriculturii, adica 21 decembrie, pentru ca pe 24 decembrie Garda Financiara isi inchidea activitatea si nu mai puteam sa incasez banii.
Popa mi-a trimis Garda de Mediu in nenumarate controale, au incercat sa opreasca camionul si in ultima zi. Si unde este nebunia si magaria facuta de Popa? El a spus ca pestii sunt hibrizi, dar dupa A.D.N. s-a demonstrat ca nu-i asa. Dar daca omul si-a pus ambitia de dragul lui Maereanu, a iesit cu pieptul in fata si a zis: “Domnule, eu, comisarul Garzii de Mediu, am descoperit ca Raduta, hotul acesta, vrea sa populeze Dunarea cu hibrizi”. Cred ca Popa nici nu stie ce-i aia un hibrid, el stie ce-i o vodka. Omul acesta mi-a pus pe cap toate corpurile de control, sa ma impiedice sa deversez pestii, dupa care a primit actele de la Ministerul Agriculturii prin care i s-a comunicat ca este o confuzie ce s-a intamplat. Dupa acea hartie, si-a ambitionat si mai mult oamenii; erau toata ziua la mine in curte sa opreasca si camionul de peste. Sapte ore au stat comisarii lui la Tamadau, calare pe personalul meu, sa nu-i lase sa deverseze ultima transa. Am facut-o totusi in final, spre insatisfactia doamnei Maereanu ca n-a murit capra vecinului, spre insatisfactia domnului Popa, care n-a reusit sa-si demonstreze muschii ca face el ce vrea in tara asta, si probabil ca va plati…
Rep.: Asta s-a intamplat la inceputul lunii decembrie. Ce s-a intamplat mai departe si unde este ilegalitatea?
R.R.: Pe 27 decembrie, doamna Maereanu populeaza Dunarea cu morun, lucru pe care il inteleg pentru ca si eu am muncit, si stiu cum este. Nu inteleg de ce si-a pus ambitia sa-mi puna bete-n roate, sa-mi strice mie afacerea. Ilegalitatea este insa aceasta. S-a inteles cu Popescu de la Compania Nationala, care este o companie capusa ce trebuia de mult desfiintata, se intelege cu Popescu si cu Popa – Popescu avea niste bani in plus adunati de la pescari, taxe, iar Popescu a zis, “Cat vrei, femeie, pe peste? 15 euro? Ia de la mine”.
Rep.: Din cate stiu, Ministerul Agriculturii urma sa dea cate 8 euro pentru fiecare sturion. Banuiti de unde ar fi diferenta de bani?
R.R.: Institutiile care au ordonat programul de repopulare au fost ministerele Agriculturii si Mediului. S-a facut o licitatie, Maereanu nu s-a calificat, si ar fi trebuit sa-si vanda pestii in alta parte, la fermieri, si nu sa populeze Dunarea. Vine Popescu de la C.N.A.F.P., iar aceasta Companie nu face parte din programul de repopulare, si spune “Mai femeie, am eu niste bani, ia vin-o, cat imi dai?”
Ministerul Agriculturii nu mai are nici o legatura cu aceasta achizitie facuta de Popescu direct cu Maereanu. Nu s-a facut licitatie, si aici este penala treaba. Este o infractiune absolut vizibila si nu iti trebuie multa carte ca sa realizezi acest lucru.
Rep.: Deci inteleg ca diferenta a fost pusa din banii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol…
R.R.: Bineinteles. Compania ii da 15 euro plus TVA, femeia deverseaza pestii, nu participa nimeni la verificat, la marcat, la numarat. Cand s-au facut celelalte deversari de sturioni, am avut o comisie acolo, care a asistat si la deversarea mea si la deversarea ei (n.n. – anul trecut). S-a facut repede, i-au numarat ea cu sotul ei si cu inca un angajat, n-a fost nimeni de la Ministerul Mediului si nimeni de la Ministerul Agriculturii, au fost doar cei de la C.N.A.F.P. si probabil ca de la Garda de Mediu, de la Popa. Acesta este furtisagul cel mai mare. Inca odata, Dunarea avea nevoie de acei moruni, dar nu sub forma asta.
Rep.: Doamna Maereanu sustinea ieri ca acolo s-a facut cercetare.
R.R.: Cum sa faca cercetare? Ce cercetare sa faca cu Popescu de la C.N.A.F.P., care este invatator de matematica si nu stie cum arata pestii? Asta este o gaselnita ulterioara, ca sa nu intre la puscarie si sa ramana ea cu banii, chestiune care pe mine nu ma mai intereseaza. Pe mine ma intereseaza ca eu am luat bani de la banca imprumut, 300 de mii de euro, ca sa fac tot programul acesta, hrana, pesti, imbunatatiri, si, daca Maereanu nu ma impiedica sa derulez conform contractului deversarea, cu Popa impreuna, in noiembrie eram cu sturionii deversati in Dunare, cand leul si euro aveau o valoare numai buna.
M-a impins pana la sfarsitul lui decembrie, iar eu am primit banii pe 8 ianuarie, cand cursul crescuse. Deci eu am pierdut peste 30 de mii de euro, din ambitia lui Maereanu si a lui Popa ca eu populez cu hibrizi. Si atunci am plangere penala depusa prin care o sa le cer aceste daune, o sa le cer daunele pentru munca Institutului “Delta Dunarii” Tulcea, care a facut probe A.D.N. la 150 de mii de pesti. Au fost oameni care au muncit doua saptamani, iar astea toate sunt costuri. Trebuie sa existe si aceasta raspundere la un moment dat.
2 comments 24 ianuarie, 2008
Popularea cu sturioni – reloaded, cu interviuri
Dupa ce v-ati distrat citind aberatiile din Academia Catavencu din postul anterior, aveti mai jos un articol din Obiectiv - Tulcea, care prezinta mai detaliat si mai aproape de realitate ceea ce s-a intamplat la sfarsitul anului 2007.
Maine vom avea punctul de vedere al Garzii de Mediu.
N.B. Articolul este postat dupa metoda “copy – paste”, greselile de exprimare / ortografie apartin autorului…
Investigatii. In razboiul “Sturionul”, doi combatanti: Raduta si Maereanu
Scris de Florenta GAVRILA
Miercuri, 23 Ianuarie 2008
Productia de sturioni este dominata in acest moment, si incontestabil, de doua firme conduse de doua personaje deja foarte cunoscute la Tulcea si in Delta Dunarii. Este vorba de Robert Raduta, concesionar al unor incinte piscicole si zona Chilia Veche, dar si detinatorul unei firme de acvacultura, si Marilena Maereanu, care, impreuna cu sotul sau, Dumitru Maereanu, au inceput o afacere cu sturioni la Isaccea. Pana nu demult, intre aceste firme era pace si liniste. Firma “Kaviar House” a familiei Maereanu castiga licitatiile pentru popularea Dunarii cu moruni, iar S.C. “Beluga Farm Group” S.R.L., a omului de afaceri Robert Raduta, avea in grija deversarea puietilor de nisetru.
In luna decembrie a anului trecut, relatia profesionala buna dintre acesti oameni de afaceri s-a rupt, lasandu-se cu procese in instanta, acuze serioase, numele implicate in scandalul “Sturionul” fiind de asemenea cat se poate de cunoscute: Gheorghe Stefan, presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, care este acuzat de Robert Raduta ca “il tine in brate” pe Robert Raduta si ii favorizeaza licitatiile, Octavian Popa, comisar sef al Garzii Nationale de Mediu acuzat ca, la cererea lui Maereanu, a pus comisarii Garzii sa opreasca cu orice pret deversarea in Dunare a puietilor de sturioni crescuti in ferma lui Robert Raduta.
Un alt personaj implicat in aceasta afacere este si presedintele Companiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, care a dat sume insemnate familiei Maereanu, fara licitatie publica, asa cum prevede legea, pentru poluarea Dunarii cu sturioni.
Istoria incepe la A.N.P.A.
La inceputul lunii decembrie a anului trecut, Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura a organizat o licitatie publica la care au fost inscrise cinci firme, printre care S.C. “Beluga Farm Group” S.R.L. si S.C. “Kaviar House” S.R.L. Isaccea, societati care au participat si la programul de populare a Dunarii cu sturioni din anul 2006, deci cu sanse mari de castig anul acesta.
Desi ambele societati au acelasi obiect de activitate, respectiv acvacultura, diferenta este ca una, respectiv “Kaviar House” produce o specie de sturioni, respectiv moruni, iar cea de-a doua, “Beluga Farm”, este specializata pe productie de nisetru. Toate bune si frumoase, avand in vedere ca Agentia a scos spre vanzare caiete de sarcini diferite, doar ca preturile cerute de acestea au fost diferite: 8, respectiv 14 euro.
Iar versiunea omului de afaceri Robert Raduta este urmatoare: “S-au facut caietele de sarcini si am fost cinci firme care am primit licenta de a pescui reproducatori pentru a participa la acest program si din aceste cinci firme doar doua, respectiv «Kaviar House» a doamnei Maereanu, si «Beluga Farm», au reusit sa embrioneze si sa faca pui de sturioni. Eu am facut nisetri, iar doamna Maereanu a facut moruni. Caietele de sarcini au fost pe fiecare specie in parte, iar doamna Maereanu nu a respectat caietul de sarcini. Deci, acel caiet de sarcini la morun a fost cumparat de doamna Maereanu, iar eu am cumparat caietul de sarcini la nisetru, pentru ca eu aveam pui de nisetru si nu aveam ce sa caut la licitatia de moruni si nici ea la cea de nisetru pentru ca nu avea pui de nisetru. Eu am respectat ce s-a scris in caietul de sarcini, am acceptat si pretul. Deci noi n-am cumparat intre noi pentru ca banii erau alocati separat pentru cele trei specii. Din nefericire, banii au fost pierduti pentru ca s-au intors la bugetul de stat. Firma familiei Maereanu nu s-a calificat pentru ca a zis ca nu vrea 8 euro, ci 15 euro pentru ca pestii mei sunt mai frumosi”.
Aceasta versiune este sustinuta si de presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan, care a declarat ca “pretul a facut diferenta”.
“«Kaviar House» a venit cu o oferta neserioasa. Cereau 14 sau 16 euro pe puiul de sturion, iar asa ceva nu se poate. Sa fim seriosi, un pui de 200 de grame sa coste 16 euro, adica in kilogram de pui sa coste 100 de euro kilogramul. Ce produs de origine animala poate sa coste atata? Noi am avut o calculatie de pret de la Institutul de Cercetari de la Galati si asta a fost in jurul sumei de 8 euro pe bucata si in niciun caz 16 euro”, sustine presedintele A.N.P.A.
Deci castigatoare a licitatiei a fost declarata firma “Beluga Farm”, in timp ce “Kaviar House” a fost scoasa din joc. Considerand ca s-a facut o nedreptate, sotii Maereanu au facut o contestatie la Ministerul Agriculturii, consecinta acestui demers fiind un control efectuat de o comisie din cadrul Ministerului Agriculturii. In urma verificarilor, Corpul de Control a ajuns la concluzia ca licitatia s-a desfasurat corect si aici ar fi trebuit sa fie punct.
Familia Maereanu si-a atins scopul principal
Insa, in acelasi timp, familia Maereanu a reusit sa-si atinga scopul, dar in alt fel. Nu stim care sunt relatiile dintre patronii “Kaviar House” si reprezentantii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, insa aceasta institutie a ajutat firma “Kaviar House” sa-si duca scopul la capat, respectiv popularea Dunarii cu sturioni, fara concurenta si fara licitatie.
In opinia presedintelui Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan, aceste deversari au fost ilegale iar aceasta institutie, singura care are in obiectul de activitate acvacultura, nu a fost informata in legatura cu aceasta chestiune.
“Noi am fost informati in ultimul moment, in seara de dinaintea deversarii. La ora 5 si jumatate a venit un fax, ora la care salariatii nostri nu mai erau aici. Deversarea nu stim cum s-a facut, nu stim cat s-a deversat, daca au fost marcati si ce s-a intamplat acolo. Treaba este ilegala, pentru ca orice populare trebuia sa aiba acordul administratorului, iar administratorul resursei este Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura si Ministerul Agriculturii si noi n-am avut niciun fel de cunostinta. In acelasi timp, Ministerul Mediului, in calitate de organism CITES, trebuia la fel informat si sa aiba aprobare. Nu cred ca a fost asa, avand in vedere ca am primit astazi de la Ministerul Mediului o solicitare prin care sa le aducem la cunostinta daca noi am stiut de aceasta populare, dar nu stiu. Stiu doar ca firma «Kaviar House» a cumparat de la Compania Nationala pui fara sa faca licitatie, dar asta nu e problema mea sa demonstrez lucrurile astea. Firma a fost descalificata la licitatia pe care noi am organizat-o, din cauza pretului mare pe care-l cerea. Atunci s-a dus la Compania Nationala, iar aceasta le-a dat chiar mai mult pe sturioni, respectiv 16 euro pe bucata, fara licitatie, si fara sa aiba aprobarea nimanui” a declarat presedintele A.N.P.A.
Iata mai jos si justificarile sotilor Maereanu, Dumitru si Marilena, in legatura cu “afacerile” din spatele afacerii.
Versiunea “Maereanu”
Reporter: Firma pe care o patronati, alaturi de sotia dumneavoastra, “Kaviar House”, a fost acuzata de ilegalitati in legatura cu deversarile de sturioni ce s-au facut la sfarsitul anului trecut, in zonele Isaccea si Harsova. Cum comentati?
Dumitru Maereanu: Sunt doua tabere: domnul Stefan si domnul Raduta, pe de o parte, si eu si sotia mea, pe de alta parte.
Rep.: Cu Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol…
D.M.: Fara Compania Nationala. Aceasta institutie are un program strict pe aceasta tema. Noi nu am fost ajutati. Suparator este ca acest Stefan Gheorghe se erijeaza in aparatorul unora, cand de fapt este presedintele Agentiei Nationale si trebuie sa aiba grija de toti, indiferent ca ii sunt sau nu prieteni. Ori daca pe un prieten de 20 de ani il tii in brate si ii dai 200 de mii de Euro…
Rep.: Sa inteleg ca acest prieten este domnul Raduta?
D.M.: Bineinteles. Sunt niste lucruri de o gravitate mare pe care le-a facut A.N.P.A. Adica, in momentul in care se stiau toti jucatorii de pe piata, domnul Stefan
mi-a trimis “n” controale. Cum comentati ca a facut o asa-zisa licitatie, la inceputul lunii decembrie, si a achizitionat puiet doar de la domnul Raduta, spunand ca eu am venit cu un pret mai mare. Insa eu am avut morun de 300 – 400 de grame, iar domnul Raduta a avut nisetru de 80 de grame.
Rep.: C.N.A.F.P. nu a organizat nicio licitatie pentru achizitia de sturioni. Nu vi se pare o problema?
D.M.: Nu este nicio problema, iar Compania Nationala are in atributiile ei programul acesta de populare. Imaginati-va ca au fost sase juristi care au verificat aceasta chestiune. Eu doar mi-am scos cheltuielile, curent electric, angajati si atat.
Marilena Maereanu: S-au facut astfel de afirmatii pentru ca au trecut printr-o serie de ilegalitati. Noi am pierdut licitatia pe care, in mod normal, ar fi trebuit sa o castigam, milionul acela de euro care s-a dat de la bugetul de stat s-a dat si pentru nisetru, si pentru morun si pentru pastruga, numai ca domnul Stefan a vrut sa-si ajute prietenul, pe domnul Raduta, si atunci a preferat sa ne faca noua o manevra, sa nu ne ia morunii, ca sa poata sa dea toata suma domnului Raduta.
Rep.: Din informatiile noastre, dumneavoastra ati facut o contestatie la Ministerul Agriculturii in legatura cu modul in care a fost organizata aceasta licitatie, iar concluzia Corpului de Control al ministrului a fost ca licitatia a fost corecta.
M.M.: Cunosc versiunea dansilor, insa contestatia mea este in instanta. Acum ne judecam si inca nu s-a elucidat daca dansii sunt sau nu vinovati. Contestatia noastra a fost respinsa de Comisia de solutionare a contestatiilor pentru ca dumnealor, tot ilegal, au semnat contractul inainte de vreme, de cat aveau dreptul.
Rep.: Legea prevede ca achizitiile publice trebuie sa se faca in baza unor licitatii. De aceasta data Compania Nationala v-a incredintat direct aceasta actiune. De ce?
M.M.: Nu se impunea o licitatie, si este foarte legal ceea ce s-a intamplat. Este vorba de un contract de cercetare pe care l-am semnat cu C.N.A.F.P.-ul, iar Compania avea, inca de la inceputul anului, prinsi in buget bani pentru activitati de cercetare si producere de puiet, pentru participarea la programul de populare al Dunarii. S-au facut niste decontari la o parte din cheltuielile de producere si crestere a acestor pesti. Deci, teoretic, eu nu mi-am luat nici banii pe care i-am cheltuit pe productie.
Noi suntem o societate care avem in obiectul de activitate, in afara de comert si producere de sturioni, si un departament de cercetare-dezvoltare. Este vorba de un program de cercetare, protectie a mediului inconjurator, participare la programul de sustinere a Dunarii cu sturioni. Acesta este programul C.N.A.F.P.-ului. In Ordinul 34 se spune ca in cazul in care o institutie achizitioneaza sau deconteaza niste cheltuieli legate de activitati al carei rezultat nu este pentru folosul personal, nu se face licitatie.
Rep.: Pana la urma ce cantitati de sturioni au fost deversate in Dunare pentru … cercetare?
M.M.: Este vorba de 15 mii de bucati puiet de morun.
Rep.: Firma domnului Raduta, spre exemplu, principala dumneavoastra concurenta, de ce nu putea face acelasi lucru?
M.M. : Domnul Raduta nu putea sa-si dea nisetri in Dunare pentru faptul ca nu respecta prevederile Ordinului 262, respectiv 330, pe 2006. Acel ordin spune ca pentru a putea participa la popularea Dunarii, trebuie sa respecti intru totul anumite conditii. Adica, anexa 1 spunea ca trebuia sa foloseasca 12 exemplare de nisetru, iar el a avut doar 4 exemplare. Noi am fost singurii care am respectat aceste conditii.
Rep.: Care este relatia familiei Maereanu cu comisarul – sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa?
M.M.: Relatia cu domnul Popa este aceeasi ca si cea cu domnul Gheorghe Stefan, presedintele A.N.P.A., adica una institutionala. Pe domnul Stefan il cunosc de mai mult timp decat pe domnul Popa si as putea spune ca am avut o relatie cu domnul Stefan mai buna decat cea cu domnul Popa. Este o relatie corecta. Am vazut ca m-au facut si liberala. Eu sunt membru al Partidului Democrat, si am si functie in Partidul Democrat.
n Interviul cu omul de afaceri Robert Raduta si implicatiile comisarului-sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa, in afacerea “Sturionul”, in ziarul de maine.
2 comments 23 ianuarie, 2008
Cine a inmultit pestii din Dunare – din Academia Catavencu – 23 ianuarie 2008
Cine a inmultit pestii din Dunare de Craciun si cum
de Alex Cautis | 22 Ianuarie 2008
care se cheama, pe numele ei de fata mare, Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. Pe ce ne bazam cind spunem ca e fata mare, mai ales ca dumneaei lucreaza cu peste? Pai, stim sigur ca, de cind a fost facuta, cei care ar fi putut sa-i ridice poalele in sus si sa o controleze la dedesubturi („dessous-uri“ pentru francofili) nu au miscat nici un deget. Desi ocazii ar fi avut destule, unele dintre ele fiind semnalate chiar de noi. Dupa cum am spus in repetate rinduri anul trecut, virginala CNAFP este un gauroi imens prin care s-au scurs anual in jur de 10.000.000 RON (100 de miliarde de lei vechi). Iata citeva detalii scabroase ale acestei scurgeri. Corpul de Control al Ministerului Agriculturii, minister la care e arondata compania, a socotit in vistieria CNAFP citeva prejudicii demne de luat in seama de DNA: 1,77 miliarde de lei, din cauza unor contracte de concesiune dezastruoase, din care nu s-a incasat redeventa; 214 milioane de lei, din cauza unor contracte de arenda, cu redeventa neachitata; 106 milioane de lei, urmarea unor contracte de asociere cu redevente neincasate.
Alte 3,6 miliarde s-au dus pe Apa Simbetei,
care curge pe mai multe riuri ce ar fi trebuit repopulate cu puiet. Repopularea trebuia facuta de firmele care au concesionat luciuri de apa si si-au bagat navodul in ele. Pe linga concesionari, CNAFP le-a facut si niste concesii imense. Iata citeva mostre din raport, pe care procurorii DNA au avut ocazia sa le mai citeasca in revista noastra, dar s-au facut ca nu inteleg slova: pentru refacerea potentialului piscicol, concesionarul s-a angajat sa introduca anual 5.000 de alevini de sturioni si 1.000 de kilograme de puiet de crap si somn. Aceste cantitati au fost modificate prin anexe la contract, nesemnate, in defavoarea CNAFP si la valori exagerat de mici si neconforme cu realitatea. In sectorul 9 Dunare, concesionarul, firma Ridalcoom SRL, nu a investit in 2005 nici un leu pentru populare. In sectorul 10 Dunare, Asociatia Pescarilor „Abranus“ a uitat de obligatia de a popula zona cu 45.000 de larve de stiuca. In sectorul 11, la fel. Asociatia „Zimpesco“ din Zimnicea, dupa ce a strins navodul, a uitat ca avea obligatia sa planteze unde a pescuit 5.000 de bucati de stiuca si vreo 500.000 de bucati de larva de salau. In sectorul 12 si mai nasol. SC Malageanu SRL si SC Geo & Olt SRL din Corabia si-au bagat carasul in ea de Dunare si nu si-au respectat deloc obligatia de a popula zona. Aveau de plantat nu mai putin de 2.000 de kilograme de puiet.
Revenim la finele lui 2007.
Fix inainte de Craciun, cu ce se ocupa CNAFP?
Pirlea porci cu butelia in batatura? Nntt, pirlea doar bugetul de stat la cel mai inalt nivel din companie. Sub pretextul ca repopuleaza Dunarea cu sturioni, CNAFP a incheiat cu firma privata Kaviar House un contract de finantare, bun ca un prostovol aruncat peste o gramada de bani publici. In contract se zice ca CNAFP-ul finanteaza o „activitate de cercetare“ pusa la cale de Kaviar House. Care cercetare, atentie, consta in repopularea Dunarii cu 15.000 de puieti de morun. O cercetare care se rezuma doar la o activitate de repopulare cu puiet? Suna ciudat, nu? Si chiar este. Va explicam imediat de ce a recurs CNAFP la o astfel de motivatie.
In primul rind, pentru a nu face licitatie
Kaviar House participase deja la o licitatie pe aceeasi tema – repopulare cu sturioni – organizata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), o sora geamana a CNAFP, arondata tot Ministerului Agriculturii. In cadrul licitatiei, Kaviar House a fost respinsa din cauza ca pretul pentru un exemplar de sturion din specia morun, oferit de ea, era prea mare. Mai exact, era aproape dublu fata de un pret de referinta stabilit de specialisti in domeniu. Adicatelea, specialistii lui peste de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura Galati, din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, au socotit ca pretul pentru un puiandru de morun, crescut in statii de reproducere pina la virsta la care poate fi lasat de capul lui in Dunare, e in jur de opt euro. Atit costa papica, chiria, intretinerea pe cap de morun, plus profitul pe cap de patron de firma care a facut mare morunul, in speta Kaviar House. Insa pretul cu care firma respectiva s-a prezentat la licitatie a sarit de 15 euro, motiv pentru care ANPA a descalificat-o.
Cu aceeasi oferta, Kaviar House s-a dus la surioara CNAFP. Pretul de referinta, de opt euro pentru un exemplar, fusese stabilit de o institutie de stat, o alta institutie de stat (ANPA) respinsese la licitatie oferta Kaviar House-ului, cu pretul dublat. E clar ca CNAFP, de asemenea institutie de stat, nu putea sa faca o alta licitatie in care sa ia de bun ceea ce alte doua organisme de stat stabilisera deja. Si atunci CNAFP a gasit o portita. N-a organizat licitatie pentru o activitate de repopulare a Dunarii, ci a zis ca finanteaza un proiect de cercetare privat, care, culmea, avea acelasi obiectiv – repopularea cu sturioni. Si apoi, nici nu e treaba CNAFP sa se ocupe de repopulari pescaresti. Dar aici intram deja pe teritoriul altui motiv.
In al doilea rind, nu era treaba CNAFP
sa bage noi generatii de morun in Dunare. Printr-un ordin dat de Ministerul Agriculturii in august 2007, se prevede clar ca „programul pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii“ trebuie indeplinit de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA). Conducerea CNAFP cunostea acest ordin, de aceea a si mascat activitatea de populare cu intentii de, vax, cercetare. Ca sa fie acoperiti, au trimis totusi o invitatie la ANPA, ca sa trimita si ei niste inspectori sa asiste la activitatea de numarare si deversare a sturionilor in Dunare. Doar ca, asa cum ne-a declarat presedintele ANPA, Gheorghe Stefan, invitatia a fost trimisa seara, in week-end-ul premergator Craciunului, cind angajatii ANPA erau deja plecati in concediu.
In al treilea rind, firma Kaviar House nu se ocupa cu activitati de cercetare
Inspectorii ANPA au descoperit ca in obiectul de activitate al firmei care s-a oferit sa faca cercetare pe banii statului nu e trecuta o astfel de ocupatie. Deci rezulta ca a fost clar o cacealma porceasca, pardon, pescareasca, cu scopul de a da o plasa de 871.650 de lei, in jur de 250.000 de euro. Prin cercetare nu se poate intelege cumpararea unor pesti adolescentini care sint deversati in Dunare fara ca organismul responsabil cu astfel de activitati, adica ANPA, sa-si dea acordul si sa supervizeze repopularea.
Mai trebuie spus ca
CNAFP este o companie de stat care se afla in pragul desfiintarii de mai bine de un an. Crucea i-a pus-o chiar Comisia Europeana, care si-a exprimat indignarea ca in Romania exista doua organisme cu aceleasi atributiuni – CNAFP si ANPA. In nenumarate rinduri, oficialii europeni au atras atentia oficialilor pescari romani ca dau cu bita in balta daca mai tin in functiune o institutie care doar cheltuieste bani destinati bugetului. Temerile sint foarte serioase, mai ales ca in anii urmatori se aloca din fonduri europene circa 230.000.000 de euro, nerambursabili, pentru dezvoltarea pisciculturii romanesti. Daca si milioanele astea vor fi cheltuite fix intr-o duminica de Paste, pentru activitati de cercetare care nu suporta aminare si nici control, atunci vom mai vedea fonduri europene destinate dezvoltarii agricole fix la alt Paste. La Pastele calutilor de mare.
Add comment 23 ianuarie, 2008
